Am ales sa facem acest prim interviu cu un profesionist care a fost de multe ori “primul”. Florian Sălăjeanu este primul președinte ales al Colegiului Național al Asistenților Sociali din România. De asemenea, este primul asistent social din România care a ocupat o funcție de demnitate publică, fiind președintele Autorității Naționale pentru Persoane cu Handicap (având rang de Secretar de Stat). Este președintele Asociației ASSOC Baia Mare (www.assoc.ro ) și promotorul unor programe inovative de servicii sociale în România, precum și a unei rețele de peste 70 de structuri de economie socială (SES). A primit distictia “Omul Anului 2013 în Maramureș” si a activat în Consiliul Economic și Social, instituție care avizează proiectele de acte normative în România. Este deasemenea președintele filialei Maramureș-Sălaj al Colegiului Național al Asistenților Sociali din România.
Reporter SMART: Ce reprezintă pentru dumneavoastră bunăstarea ? Cum o definiți ?
Florian Sălăjeanu:
Bunăstarea înseamnă autonomie (personală, financiară, socială, spirituală) dobândită în mod onest și responsabil. Bunăstarea înseamnă libertatea ființei umane de a avea acces la resursele necesare pentru a-și atinge idealurile personale sau idealurile grupului sau comunității din care face parte. Aș defini bunăstarea din punct de vedere profesional altfel decât o fac conceptele despre bunăstare, care se referă la nivelul de trai, la venituri, la accesul la servicii de sănătate, educație, igienă. Din perspectiva experienței mele profesionale din domeniul serviciilor sociale aș defini bunăstarea că fiind o formă de autonomie și sprijin pentru persoane defavorizate, o modaliatate de integrare socială mai ușoară a acestora care pune accent pe autonomie, responsabilizare, pe implicare directă, pe demnitate, pe creativitate, pe solidaritate în echipă și nu în ultimul rând pe ideea de profesionalism.
Reporter SMART: Dacă ați oferi un exemplu din viață dumneavoastră sau din experiență profesională ce poate constitui un model de bună practică în promovarea bunăstării sau în combaterea sărăciei, care ar fi acela ?
Florian Sălăjeanu:
Un model de bună practică din experiență mea profesională, care să reflecte bunăstarea, este conceptul de „restaurant social & catering” pe care ASSOC l-a dezvoltat în ultimii ani. La modul general ASSOC a implementat în ultimii ani opt proiecte care promovează economia socială, prin care s-au înființat 72 de structuri antreprenoriale. Structurile de Economie Socială (SES-urile), create de ASSOC, au generat peste 300 de locuri de muncă adresate persoanelor vulnerabile și mai multe modele adaptate de întreprinderi de economie socială din domeniul alimentației publice, în diferite regiuni ale țării: Restaurant Kis Pipa (Maramureș); Catering Vinga (Arad); Carul cu Bunătăți Turţ (Satu Mare); Restaurant Sfânta Teodora (Neamț).
Experiența ASSOC începe în urmă cu aproximativ 18 ani, când am înființat o cantină socială în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local ale Municipiului Baia Mare, cantină socială care în perioada finanțărilor prin POSDRU, ne-am gândit să o transformăm într-o întreprindere de economie socială. Am analizat și am încercat să valorificăm experiențele noastre cele mai bune, am văzut potențialul cantinei sociale de a diversifica serviciile oferite și către persoane care doresc să cumpere meniul zilei și mese pentru diferite evenimente sau cursuri. Astfel, pas cu pas, am transformat cantina socială într-un restaurant social cu investițiile aferente, nu foarte mari, dar care au fost bine dimensionate. Restaurantul cu caracter social a început cu un număr mic de angajați, cu un număr mic de clienți, dar în câțiva ani a crescut astfel încât a devenit astăzi un reper la nivel județean în oferirea de servicii de hrană de calitate. Serviciile pe care le oferim sunt atât pentru publicul larg, cât și pentru copiii din școli. Am ajuns azi să fim unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de catering și mâncare cu „meniul zilei” și „a la carte” din zona Baia Mare. Ce este foarte important să precizez este faptul că noi oferim locuri de muncă pentru persoane cu dizabilități și persoane aparținând altor grupuri vulnerabile, inclusiv migranți. În cadrul restaurantului și serviciilor de catering cu caracter social menținem din resurse proprii serviciul de cantină socială, prin intermediul căruia oferim a masă caldă pe zi, pentru cincisprezece persoane. Restaurantul social ca formă de bunăstare socială atinge trei dimensiuni importante: promovează principiile de incluziune socială, angajează persoane cu dizabilități sau din grupuri vulnerabile și finanțează serviciile sociale ale asociației.
Reporter SMART: Care este ideea dumneavoastră ce poate aduce plus-valoare pentru crearea unui stat al bunăstării?
Florian Sălăjeanu:
Ideea mea pentru promovarea unui „stat al bunăstării”, pornind de la experieță relatată mai sus, este o lege nouă a economiei sociale, suportivă din punct de vedere financiar care să ofere stimulente financiare pentru organizații neguvernamentale, deduceri fiscale, sprijin logistic din partea autorităților (oferirea de spații), impozite și taxe scăzute pentru întreprinderile de economie socială. Această lege ar duce implicit la încurajarea angajării persoanelor vulnerabile, începând cu persoane cu dizabilități, migranți, dependenți de orice fel, tineri care ies din sistemul de protecție al copilului, și terminând cu persoane discrimnate pe motive etnice sau vârstnici care pot fi integrați prin programe de îmbătrânire activă. Prin asigurarea unei legislații suportive în domeniul economiei sociale, persoanele dezavantajate ar putea avea un nivel mult mai ridicat de trai și implicit de bunăstare.
În urmă cu opt ani, în România, a început să se vorbească oarecum timid despre conceptul de economie socială, datorită apariției unor finanțări europene, la început prin POSDRU și ulterior prin POCU. În urma programelor finanțate de la bugetul Uniunii Europene a apărut și o lege a economiei sociale. Din păcate legea economiei sociale nu susține și nu încurajează cu adevărat activitățile de economie socială sau antreprenoriatul social, iar ordonanța de urgență prin care s-au desființat unitățile protejate a condus la abandonarea susținerii investițiilor sociale de către statul român.
La nivel internațional, profesorul Muhammad Yunnus în cartea Dezvoltarea Afacerilor Sociale afirmă: „În numai câțiva ani, afacerea socială a trecut de la stadiul de simplă idee la acela de realitate vie, cu o evoluție rapidă. Deja produce îmbunătățiri în viețile multor oameni și este pe cale să devină, într-o manieră explozivă, una dintre cele mai importante tendințe sociale și economice ale lumii.”
Această nouă abordare în domeniul economiei sociale și a sprijinirii unităților protejate ar putea să ofere locuri de muncă pentru persoanele vulnerabile în foarte multe domenii: servicii de îngrijire, curățenie, sănătate, servicii din zona agriculturii, educației și alimentației publice. Cu o nouă abordare în legislație, practic, se pot susține toate domeniile economice ale societății în care economia socială ar putea fi prezentă. Astfel, prin întreprinderi sociale, întreprinderi de inserție sau unități protejate, persoanele vulnerabile ar avea șansă de a găsi un loc de muncă decent și adecvat cu abilitățile pe care le dețin. Economia socială poate conduce la creșterea bunăstării, în special pentru cele mai vulnerabile persoane din țară noastră. O nouă lege a economiei sociale care să ofere facilități fiscale pentru întreprinderile de economie socială, crează premizele bunăstării persoanelor defavorizate prin susținerea locurilor de muncă!
Reporter SMART: În situația actuală, a unei crize planetare (existența pandemiei COVID-19), considerați că s-ar putea redefini conceptul de bunăstare ?
Florian Sălăjeanu:
Nu cred că ar putea fi redefinită bunăstarea în contextul crizei generate de COVID-19. Bunăstarea, la nivel de concept reprezintă un ideal, un standard firesc al unei societăți evoluate.
Cred, totuși, că pentru anumite persoane, standardele minime privind bunăstarea ar putea fi reconsiderate. Limitarea accesului la serviciile publice de cultură, de socializare, de sănătate, de divertisment, de petrecere a timpului liber, conduc la reducerea așa numitului standard al bunăstării. Practic, criza a reașezat din punct de vedere social relațiile interumane, a limitat contactul interuman și deplasările în diferite scopuri, limitând conceptul de om și ființă socială, care a fost și este obișnuit să interacționeze în comunitate și îndeaproape cu ceilalți oameni. Criza generată de virus face ca oamenii să folosească mai mult mijloacele de comunicare online și să vadă viață din alte puncte de vedere. Într-un fel mă bucură faptul că s-a redus simțitor poluarea, care altfel nu era posibilă dacă nu se impuneau aceste măsuri de limitare a deplasărilor populației. Este trist că implicit s-a limitat accesul în instituțiile religioase și publice și în egală măsură cred că se dezvoltă noi modele sociale de conviețuire și desfășurare a activităților profesionale, diferite de cele pe care le-am avut până acum, inclusiv modelele educaționale se schimbă. Informatizarea de care beneficiem ajută foarte mult tinerii, populația, profesorii. Cei care au nevoie de diferite cursuri de formare au acum posibilitatea să le acceseze în mediul on-line. Dacă ar fi să continue pentru mai mult timp situația generată de epidemie, cred că am putea asista chiar la o reorganizare la nivel mondial a modului de trăi și de a relaționa în comunități și în societate.
FOTOGRAFIILE au fost puse la dispozitia www.EconomieSociala.net si SMART Project prin amabilitatea domnului Florian Sălăjeanu, căruia ii mulțumim !
***********************
Despre proiectul SMART:
Proiectul beneficiază de un finantare în valoare de € 1.237.069,44 oferit de Norvegia prin Granturile Norvegiene în cadrul Programului Dezvoltare locală.
Obiectivul proiectului SMART este de a reduce sărăcia și de a crește coeziunea economica și sociala, creand un model de interventie comunitara care imbina activitatile de interventie sociala cu masurile de dezvoltare comunitara, implicand toti actorii comunitari din Iasi, Ploiesti si Bucuresti.
În acest sens, proiectul va îmbunătăți viața a 1600 de beneficiari prin crearea unui model comunitar multiregional de intervenție pentru furnizarea de servicii educaționale, medicale și sociale. Alături de serviciile multifuncționale de incluziune socială dedicate grupurilor defavorizate, proiectul va colecta și promova intervențiile de bună practică de la nivel local și național prin intermediul unui portal online și va crea platforme de dialog social și civic între municipalitățile mai sus-amintite și societatea civilă pentru a crea un nivel mai mare de coeziune socială și economică care să promoveze sustenabilitatea.
Proiectul este implementat cu sprijinul financiar al Granturilor Norvegiene și este derulat la nivel multiregional, pe parcursul a 36 de luni, în parteneriat cu Salvation Army Norway.
Despre Granturile Norvegiene:
Granturile Norvegiene reprezintă contribuția Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și consolidarea relațiilor bilaterale între statele beneficiare și cele donatoare.
*Material realizat cu sprijinul financiar al Granturilor Norvegiene 2014 – 2021. Conținutul acestuia (text, fotografii, video) nu reflectă opinia oficială a Operatorului de Program, a Punctului Național de Contact sau a Oficiului Mecanismului Financiar. Informațiile și opiniile exprimate reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului/autorilor.
Adauga un comentariu
