Rezultatele unui sondaj online coordonat de Fundaţia World Vision România pe un eșantion de 1.594 de copii cu vârste cuprinse între 8 și 18 ani (cei mai mulți, elevi de liceu) indică faptul că aceștia nu cunosc toate formele de abuz sexual – aspect extrem de important pentru a le putea reclama, iar atunci când o fac sunt extrem de rezervați în a discuta cu adulții din preajma lor sau în a reclama faptele la poliție sau la protecția copilului.Sondajul a fost realizat de elevii din Consiliul Consultativ al Copiilor din cadrul World Vision România, un grup de 12 adolescenţi care reprezintă vocea tuturor celor 14.000 de copii sprijiniţi prin programele Fundaţiei.Chestionarul a fost completat de copiii participanți la sondaj în perioada decembrie 2019 – ianuarie 2020, respondenții provenind din 27 de județe și municipiul București, preponderent din județele Dolj, Vâlcea, Vaslui, Cluj, Iași, Buzău și Ialomița.Copiii nu cunosc toate formele de abuz sexualCele mai importante rezultate ale sondajului indică faptul că majoritatea copiilor nu cunosc toate formele de abuz sexual. Astfel, 4 din 5 copii nu știu că mimarea actului sexual, fără ca acesta să aibă loc, este o formă de abuz sexual. 70% dintre minorii chestionați nu știu că atunci când abuzatorul se ... [ lire tous ]

Ediția din 2018 a anuarului Eurostat include statistici din diferite arii de activitate, care împreună construiesc imaginea generală a regiunilor Europei. De exemplu, anuarul arată diferențe minore între zonele urbane și cele rurale în ce privește ocuparea forței de muncă la nivelul UE. În schimb, România se numără printre țările în care deosebirile sunt notabile.În Uniunea Europeană, rata ocupării forței de muncă în mediul urban este de 72%, în timp ce în zonele rurale urcă la 73%, conform datelor pentru 2017. Cele mai mari discrepanțe au fost înregistrate în Lituania (82% urban, 68% rural) și Bulgaria (76%, respectiv 62%). Situații diferite, cu rate mai mari la sate decât în orașe, sunt cele din țări precum Germania (77% rural, 82% urban) sau Belgia (72% vs 62%).În România, mediului urban îi corespunde o rată de 68,5%, în timp ce în zonele rurale aceasta coboară la 62%. Pe de altă parte, la acest capitol cele mai mici valori din România sunt înregistrate în suburbii și orașe de mici dimensiuni, cu o rată de 60,6%.La nivelul întregii populații din România, anul trecut, rata ocupării forței de muncă a fost de 63,9% (71,8 în rândul bărbaților, respectiv 55,8% la femei).Mai sunt incluse statistici despre speranța de viață la naștere, raportate la nivelul anului ... [ lire tous ]

Raportul CIRIEC realizat la cererea CESE a fost realizat sub indrumarea profesorilor José Luis Monzón si Rafael Chaves, alaturi de 8 experti CIRIEC. Studiul a beneficiat de contributia a 89 de corespondenti din cele 28 de tari ale UE si membri ai Social Economy Europe. Datele aferente sectorului economiei sociale din Romania au fost furnizate de catre Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile si Dr. Cristina Barna.Studiul se axeaza pe trei domenii principale:Economia sociala si conceptele / miscarile sale emergentePolitici publice, in sens larg, atat la nivelul UE, cat si la nivelul statelor membre, pentru a promova sectorul economiei socialeMasurarea dimensiunii economiei sociale in fiecare stat membru al UE.Studiul este disponibil integral in limba engleza la acest link. Un sumar in limba romana poate fi consultat la acest link. Mai multe informatii despre studiu sunt disponile la acest link sau in ANEXE  ... [ lire tous ]

Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud Muntenia, in calitate de partener in cadrul proiectului SENSES, va invita sa luati parte la o consultare privind mediul antreprenoriatului social in Romania.Intreprinderile sociale reprezinta factori importanti ai dezvoltarii favorabile incluziunii si joaca un rol esential in abordarea actualelor provocari economice, sociale si de mediu. Cu toate acestea, lipsa politicilor sociale si a unui cadru legal adecvat, a pietelor de investitii sociale, precum si lipsa cunostintelor in domeniul antreprenoriatului social sunt probleme des intalnite in regiunea Dunarii.Proiectul SENSES vine in intampinarea acestor provocari, prin crearea unei retele transnationale de intreprinderi sociale, intreprinderi traditionale responsabile social, investitori financiari (in economia sociala), factori de decizie, reprezentanti ai mediului academic, precum si functionari ai ONG-urilor din regiunea Dunarii. Rolul retelei este de a promova in comun un model inovator de intreprindere sociala, precum si dezvoltarea economica durabila a regiunii Dunarii, pe baza inovarii sociale.In acest sens, va rugam sa ne sprijiniti prin completarea unui chestionar, ce are ca scop dezvoltarea intreprinderilor sociale din regiunea Dunarii, prin formularea de recomandari pentru crearea de noi modele de elaborare a politicilor menite sa creasca oportunitatile de angajare a grupurilor sociale marginalizate si a persoanelor vulnerabile si prin personalizarea ... [ lire tous ]

Peste două treimi din unitățile de învățământ din mediul rural se confruntă cu cel puţin un factor de risc educațional, cum ar fi rezultate slabe la evaluarea națională, risc de abandon școlar, rate ridicate de absenteism și repetenție, și cu unul sau mai mulți factori de risc socio-educaționali, cum ar fi elevi proveniți din familii dezavantajate economic sau spații și dotări materiale insuficiente, conform studiului „Investiţie în educaţia copiilor din mediul rural", realizat de către Fundaţia World Vision România, la iniţiativa și cu finanțarea Fundaţiei Vodafone România.   ... [ lire tous ]

Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile lanseaza studiul "Romania 2017. Sectorul neguvernamental - profil, tendinte, provocari", o incercare de a observa si a defini dimensiunea si dinamica sectorului neguvernamental din Romania in perioada 2010 – 2016. Studiul reprezinta o aducere la zi a editiei anterioare publicate in anul 2010 si, impreuna cu aceasta, ofera tuturor celor interesati o mai buna cunoastere (si recunoastere) a rolului si importantei sectorului neguvernamental in societatea romaneasca. Studiul colecteaza si analizeaza date privind relevanta economica a sectorului neguvernamental si incearca in acelasi timp sa surprinda evolutii si transformari care au avut loc in cadrul acestuia in ultimii ani. Cei interesati mai pot gasi in aceasta lucrare informatii si analize privind cadrul legal de functionare a organizatiilor neguvernamentale, implicare civica si voluntariat, finantarea activitatilor asociatiilor si fundatiilor, elemente ce tin de guvernanta interna si de organizare, relatia cu statul si alte entitati din sfera publica. De asemenea, aceasta editie cuprinde si sectiuni dedicate pentru trei domenii de activitate importante pentru organizatiile neguvernamentale: social, civic si tineret. Desi nu isi propune explicit sa faca acest lucru, studiul contribuie la demontarea unor mituri si prejudecati tot mai frecvente in spatiul public fata de organizatiile neguvernamentale. De exemplu este mai putin stiut ... [ lire tous ]

România are milioane de persoane cu probleme sociale, dar în primării există puțini asistenți sociali cu studii superioare în domeniul pentru care au fost angajați. Situația se regăsește în multe localități din  Prahova. Asta înseamnă că activități importante, precum monitorizarea copiilor cu părinți plecați în străinătate, realizarea anchetelor sociale sau identificarea unor soluții pentru persoanele aflate în situații de risc, sunt lăsate pe mâna unor angajaţi fără pregătire de specialitate. Cu alte cuvinte, în localitățile respective nu pot fi furnizate servicii de asistență socială profesioniste, iar o consecință a acestui lucru îl reprezintă faptul că persoanele aflate în risc social nu au încredere în solicitarea unor astfel de servicii, susțin specialiștii.În județ, printre puținele primării care au angajate persoane, pe posturile de asistenți sociali, cu studii superioare în domeniu, se regăsesc cele din Azuga, Mizil, Ariceştii Rahtivani, Băneşti şi Brebu. “Sucursala Prahova a Colegiului Național al Asistenților Sociali din România a făcut o cercetare în vederea identificării persoanelor care, prin dispoziţia conducătorului instituției, au atribuţii specifice ocupaţiei de asistent ... [ lire tous ]

1 din 5 dintre angajatori recrutează persoane care nu au licență în asistență socială pentru ocuparea posturilor vacante din asistență socială.București , marți 17 ianuarie 2017 - Colegiul Național al Asistenților Sociali, prin Comisia de Cercetare în Asistență Socială, a lansat prima cercetare reprezentativă la nivel național în rândul asistenților sociali din România, publicată la editura Tritonic, sub titlul “Renașterea unei profesii sau despre cum este să fii asistent social în România”. Autorii acestei cercetări sunt asistenții sociali principali Florin Lazăr, Csaba Laszlo Degi și Mihai Bogdan Iovu.Primul raport despre situația asistenților sociali din România a scos la iveală o mulțime de informații cu privire la contribuția, angajamentul și punctele forte ale profesioniștilor din domeniul asistenței sociale din țară. Totodată, acest studiu subliniază și o serie de dificultăți inerente profesiei. Serviciile sociale se află într-un moment de cumpănă în România: pentru a răspunde în mod adecvat la nevoile clienților, sunt necesari profesioniști de primă linie; asigurarea forței de muncă pentru a răspunde la cerințele societății românești a devenit așadar o prioritate.Din concluziile ... [ lire tous ]

Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali din România (CNASR) prin Comisia de Cercetare în Asistență Socială efectuează un studiu naţional pentru a obține informații despre educaţia, caracteristicile locului de muncă, nevoile și activitatea asistenţilor sociali înregistrați în Registrul Național al Asistenților Sociali din România.   Vă invităm să completați chestionarul disponibil aici : http://goo.gl/forms/70qXO9dQRR     Vă rugăm să răspundeți la toate întrebările cât mai sincer pentru a avea o imagine reală asupra situației asistenților sociali din România. Nu există răspunsuri corecte sau greșite. Răspunsurile dvs. vor fi confidențiale și raportate numai global. Termenul limită până la care trebuie formulate răspunsuri la întrebările cuprinse în chestionar este de 20 octombrie 2015. Va stam la dispozitie pentru informatii suplimentare la tel: 0748 124 585 sau email:  cnasr@cnasr.ro.  ... [ lire tous ]

Following the event in Strasbourg, the EESC has launched the Social Enterprise Project to identify policy ideas and specific measures that can be taken. Throughout the project, the EESC has gathered valuable input from people working in field across Europe, and met with stakeholders at local, regional, national and European level across sectors. There is a width and breadth of knowledge and experiences to be listened to and acted on. The social enterprise community of supporters is clearly expanding, and there appears to be a common view on what the EU institutions' key priorities should be for the coming years if we are to fully unleash the potential for social enterprise in European societies. This stakeholder input is the foundation of this report and has been summarised in the form of recommendations and observations. ... [ lire tous ]

Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) România, în cadrul proiectului „Modelul Economiei Sociale în România”, anunță publicarea unui raport de recomandări cu privire la dezvoltarea sectorului economiei sociale în România. Elaborarea raportului se sprijină pe rezultatele unei analize a mediului financiar, legal, instituţional şi social actual al economiei sociale şi prezintă o serie de scenarii și recomandări pentru dezvoltarea durabilă a acestui sector.Scenariile și recomandările se adresează actorilor din domeniul economiei sociale, de la nivel local și central, și fundamentează științific dezvoltarea politicilor publice care vizează atât economia socială, cât și incluziunea socială a grupurilor dezavantajate. Includerea economiei sociale în strategiile și planurile de dezvoltare de la nivel local, regional și național contribuie la eforturile de dezvoltare a domeniului, a declarat Alina Bocai, Coordonator Activități PNUD România.Conform raportului, dezvoltarea economiei sociale în România poate urma două scenarii:1) în primul scenariu, întreprinderile sociale se bucură de acelaşi regim ca orice alt agent economic acestora fiindu-le facilitate accesul la resurse instituţionale şi financiare;2) în al doilea scenariu, întreprinderile sociale sunt promovate prin mecanisme de susţinere ... [ lire tous ]

Prezentul raport are ca obiectiv general actualizarea studiului „Economia socială în Uniunea Europeană” publicat în 2008 de Comitetul Economic și Social European, extinzând sfera sa de cuprindere pentru a include toate cele 27 de state membre ale UE actuale și statele aderente/candidate (Croația și, respectiv, Islanda) și examinând definițiile, situația, contribuția, instrumentele juridice și politicile publice legate de economia socială, precum și impactul crizei economice.Pentru a îndeplini acest din urmă obiectiv, raportul utilizează trei obiective sau instrumente intermediare care nu au fost suficient definite până în prezent. Primul este de a defini în mod clar și riguros economia socială ca un concept și diferitele clase de societăți și organizații care fac parte din ea.Al doilea obiectiv intermediar este de a identifica diferiții agenți care, indiferent de forma lor juridică, fac parte din economia socială a fiecărui stat membru al UE, pe baza definiției stabilite în prezentul raport, și de a compara definițiile diferite de la nivel național utilizate în legătură cu conceptul de economie socială.Al treilea obiectiv intermediar este de a furniza date macroeconomice privind economia socială din cele 27 de state membre și din cele două state candidate, de a examina legislațiile ... [ lire tous ]

Specialiştii din cadrul Centrului Român pentru Educaţie şi Dezvoltare Umană, au realizat o cercetare în cadrul proiectului Economia socială – o nouă provocare în inserţia pe piaţa muncii a deţinuţilor (POSDRU 57398).Aceasta a urmărit mai multe obiective:• evaluarea gradului de implicare a întreprinderilor, firmelor şi organizaţiilor în procesul de economie socială;• măsurarea disponibilităţii acestora de a angaja persoane care au executat opedeapsă privativă de libertate;• realizarea unei hărţi a oportunităţilor de angajare pentru cei care se liberează din penitenciare în vederea sprijinirii reintegrării lor sociale. Eşantionul a cuprins 1027 de persoane care îşi desfăşoară activitatea în diferite firme, companii, instituţii şi organizaţii din judeţele Argeş, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Damboviţa, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Prahova, Teleorman, Tulcea, Vrancea si municipiul Bucuresti (regiunile Bucureşti-Ilfov, Sud Est, Sud Muntenia). Pentru colectarea datelor a fost realizat un chestionar ce a cuprins 31 de întrebări(anexa 1), care au vizat aspecte esenţiale pentru înţelegerea modului cum angajatoriise raportează la problemele comunitare, interesul lor pentru rezolvarea dificultăţilorsociale şi, mai ales, ... [ lire tous ]

Comisia Europeana a lansat in data de 27 mai publicatia intitulata "Policy Brief on Social Entrepreneurship" Lucrarea analizeaza impactul antreprenoriatului social in comunitatile europene, constatand ca lucrul cu astfel de intreprinderi si sprijinirea dezvoltarii lor poate duce la castiguri pe scara larga pentru bugetele publice. Initierea si derularea unei astfel de afaceri poate ridica totusi o serie de probleme, intrucat nu trebuie sa depaseasca doar provocari de ordin antreprenorial, ci si provocari de ordin social. Raportul concluzioneaza ca promovarea unor politici care creeaza un mediu favorabil pentru astfel de antreprenori este crucial pentru ca ei sa isi valorizeze potentialul.Brosura este disponibila in format electronic in limbile engleza, germana si franceza. Versiunea in limba engleza poate fi consultata in ANEXA DE MAI JOS. ... [ lire tous ]

Istoria economiei sociale începe cu originea asociaţțiilor populare, cooperativelor şi activităţților lor. Ele aveau drept scop acordarea de sprijin clase sociale cele mai vulnerabile şi sărace, prin intermediul organizaţțiilor deîntrajutorare, în raport cu noile condiţții de viaţță determinate de apariţția societăţții industriale în secolele XVIII şi XIX. Chiar dacă organizaţțiile de caritate şi de ajutor social au cunoscut un mare răsunet începând cu Evul Mediu, abia începând cu secolul al XIX-­‐lea asociaţțiile populare, cooperativele şi societăţțile mutuale au fost propulsate cu dinamism grație iniţțiativelor luate de marea masă a muncitorilor. continuarea in ANEXA ATASATA  ... [ lire tous ]

Cele patru modele îşi propun să exemplifice cum funcţionează economia socială şi care este activitatea celor care lucrează în domeniu. Principalul obiectiv al modelelor este de a prezenta o serie de iniţiative reuşite pentru a oferi un instrument util tuturor antreprenorilor, în special celor care lucrează cu beneficiari din următoarele patru grupuri dezavantajate: persoane de etnie romă, persoane cu dizabilități, tineri peste 18 ani care au părăsit sistemul instituționalizat de protecție a copilului și persoane care beneficiază de venit minin garantat (VMG).Iniţierea şi dezvoltarea unei afaceri de succes este o provocare în sine şi, cu atât mai mult, atunci când este vorba de înfiinţarea unei întreprinderi sociale într-o comunitate săracă.Modelele oferă tuturor celor interesaţi informaţii utile despre economia socială, modul în care aceasta funcţionează în practică şi instituţii din România care pot informa sau sprijini. Sunt promovate experienţe reuşite de întreprinderi sociale create de persoane dezavantajate sau pentru persoane dezavantajate.Informaţiile sunt utile tuturor persoanelor implicate în domeniul economiei sociale sau interesate de acesta: oameni în căutarea unui (nou) loc de muncă, antreprenori, oameni de afaceri, consultanţi independenţi, ... [ lire tous ]

în abordarea acestei probleme.Aderarea la Uniunea Europeană a adus schimbări în sectorul civil, date fiind priorităţile naţionale şi mediul de finanţare modificat. Astfel, pe de-o parte, a determinat diminuarea surselor de finanțare externe prin retragerea donatorilor tradiționali externi (organizații internaționale, programe de finanțare derulate prin ambasade etc.) din România. Acest fapt a creat necesitatea identificării unor noi surse de finanțare pentru multe dintre organizațiile societății civile. Iar, pe de altă parte, trecerea de la fondurile Phare la Fondurile Structurale a generat direcționarea fondurilor preponderent către modele de angajare în detrimentul serviciilor sociale. Astfel, s-au diminuat resursele financiare pentru anumite programe tradiționale ale ONG-urilor, însă s-au creat oportunități pentru dezvoltarea întreprinderilor sociale, în principal ca model de integrare socioprofesională a grupurilor vulnerabile.Experiența internațională confirmă potențialul pe care îl au întreprinderile sociale în promovarea incluziunii sociale. Pe de-o parte, acestea generează locuri de muncă pentru grupurile vulnerabile asigurând independența financiară a acestora și demonstrând valoarea lor economică și socială. Iar, pe de altă parte, ele contribuie la consolidarea ... [ lire tous ]

In cadrul Conferintei Nationale a Economiei Sociale "Spre o economie a solidaritatii" a fost lansata a doua editie a Atlasului Economiei Sociale - 2012. In ultimii ani, Economia Sociala a cunoscut o efervescenta fara precedent, atat din punct de vedere al numarului de organizatii si varietatii de domenii de activitate ce o compun, cat si din punct de vedere al dezbaterii academice si de politici publice. In Europa anului 2010, economia sociala angaja 14 milioane de persoane, 6,5 % din populatia ocupata a uniunii, multe tari cunoscand o crestere sau cel putin o stagnare a nivelului angajarii chiar si in anii cei mai dificili din punct de vedere economic; in Romania post-aderare, peste 3000 de noi organizatii de economie sociala apar in fiecare an. Fie ca ne referim la cooperativele ce organizeaza si eficientizeaza activitatile lucratorilor independenti, la organizatiile ce isi propun integrarea profesionala a persoanelor aflate in dificultate sau la furnizorii acreditati de servicii sociale, Asociatii si Fundatii, economia sociala inseamna pluralitate si diversitate, a formelor institutionale, a domeniilor de activitate sau a scopurilor organizationale. Atlasul Economiei Sociale isi propune sa ofere o dimensiune statistica acestei pluralitati si diversitati pentru ca ne dorim ca aceste activitati sa fie atent vizualizate si recunoscute de catre publicul larg, comunitatea academica si nu in ultimul rand de responsabilii in elaborarea ... [ lire tous ]

4.    Excluziunea socială și sărăcia care sunt determinate de privarea de locuință4.1    Eurostat  precizează că, în UE, 30 de milioane de cetățeni suferă din cauza spațiului insuficient și a condițiilor precare de locuit. În 2009, 6% din populația Europei a suferit o formă severă de privare de locuință. În UE, 12,2% din populație trăiește în locuințe care au costuri de întreținere mari raportate la veniturile acestora.4.2    Persoanele fără adăpost care trăiesc pe stradă reprezintă cea mai vizibilă și extremă formă de sărăcie și excluziune. Problema persoanelor fără adăpost poate include și o serie de alte situații, precum persoanele care sunt în adăposturi de urgență, temporare sau de tranziție, persoanele care locuiesc temporar cu familia sau la prieteni, persoanele care trebuie să părăsească diferite instituții și nu au o locuință, persoanele amenințate cu evacuarea sau persoanele care au un adăpost inadecvat sau nesigur.4.3    Accesul la o locuință de o calitate acceptabilă poate fi considerat o necesitate umană de bază.4.4    Privarea de locuință este ... [ lire tous ]

Raportul de Deschidere privind Economia Socială în România: Profit pentru oameni a fost elaborat. Acesta este rezultatul muncii unei echipe de cercetare compusă din reprezentanți ai tuturor partenerilor: un coordonator de cercetare desemnat de PNUD, un expert cercetare mediul legislativ și instituțional subcontractat de PNUD, un expert cercetare mediul social desemnat de UAIC și un expert cercetare mediul economic desemnat de ASE. Echipa de cercetare a colaborat cu reprezentanții Asociației Alternative Sociale care au oferit feedback pe durata întregului proces de elaborare a raportului. Raport de Deschidere privind Economia Socială în România: Profit pentru oameni a fost publicat în 3000 de exemplare. Aceasta va fi distribuit către instituțiile cheie implicate în economia socială (guvern, parlament, autorităţi regionale şi locale, ONGuri, mediul academic, organizaţii profit, media). Raportul de Deschidere privind Economia Socială în România: Profit pentru oameni poate fi descărcat in anexa de mai jos.George Pascaru in Cercetare in Economia Sociala, Raportul de deschidere al economiei sociale ... [ lire tous ]