Maria Granados, doctoranda la Westminster University, vorbeste despre experienta ei de cercetare in domeniul afacerilor sociale. Atrasa de potentialul acestui tip de afaceri pentru rezolvarea problemelor sociale si de mediu, ea incearca sa raspunda la intrebarea "Ce diferentiaza afacerile sociale de alte tipuri de afaceri?".

Institutul de Economie Sociala

www.ies.org.ro

Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile

Iata continuare va invitam sa gasiti un posibil raspuns la aceasta intrebare, asa cum reiese in primul rand din literatura de specialitate. Pentru o intelegere completa a acestei probleme, mai multa cercetare empirica este necesara, iar autoarea articolului isi propune sa realizeze tocmai acest lucru in cadrul tezei sale de doctorat.

Elementul care determina afacerile sociale sa fie diferite de alte activitati antreprenoriale este faptul ca acestea ocupa un spatiu unic in cadrul economiei: chiar daca, la fel ca orice afacere, activitatea acestora este determinata de nevoia de a fi sustanabile din punct de vedere financiar, afacerile sociale, spre deosebire de cele axate pe profit, cauta sa foloseasca orice surplus economic pentru promovarea cresterii in domeniul social sau cel al protectiei mediului. In plus, acestea se deosebesc de alte organizatii non-profit sau de caritate prin faptul ca trebuie sa fie competitive in cadrul unei economii de piata. Toate aceste caracteristici au implicatii majore pentru comportamentul organizational al afacerilor sociale.

Afacerile sociale: organizatii bazate pe cunoastere

In acest context, comportamentul acestui tip de afaceri poate fi explorat prin intermediul conceptului de teorie bazata pe cunoastere sau "knowledge-based theory of the firm", care considera capitalul de cunoastere ca fiind cea mai importanta resursa a unei companii.

Cum pot insa afacerile sociale sa obtina rezultate palpabile prin exploatarea acestei resurse intangibile?

Intr-o era a globalizarii, capitalul de cunoastere este fara indoiala foarte important in a asigura organizatiilor un avantaj de pret si de performanta, in defavoarea competitorilor lor. Cu toatea acestea, exista foarte putine date empirice din sectorul afacerilor de economie sociale, care prin structura si cultura lor pot promova capacitatiile de cunoastere si inovare. 

Sinergiile din intreprinderile sociale pot crea tensiuni

In literatura de specialitate, un numar important de studii arata ca afacerile sociale joaca un rol important in dezvoltarea economiei sociale prin filosofia lor bazata pe promovarea si impartasirea cunoasterii si experientei. Acest lucru poate fi explicat prin relatia lor mai stransa cu clientii lor si nevoile acestora, cu utilizarea resurselor locale si crearea de sinergii intre obiectivele sociale sau de mediu si cele economice. Totusi, tocmai existenta acestor sinergii poate duce la creare de tensiuni sporite in interiorul afacerilor sociale, ceea ce limiteaza dezvoltarea capacitatilor de cunoastere.

De exemplu, un element important in dezvoltarea capacitatilor de cunoastere in cadrul unei organizatii il constituie oamenii si motivatiile lor de a-si impartasi cunostiintele. In literatura de profil se sugereaza adesea ca tensiunea dintre orientarea sociala si cea economica a afacerilor sociale poate determina angajatii sa simta ca isi pierd motivatia initiala, ceea ce duce la o scadere a performantei la locul de munca, la pierderea interesului pentru organizatie si chiar la parasirea acesteia.

Tehnologia nu este folosita suficient in afacerile sociale

Desi exista putine cercetari specializate cu privire la folosirea capabilitatilor tehnologice in cadrul afacerilor sociale, poate fi dedus ca afacerile sociale folosesc tehnologia intr-un mod general pentru a-si administra informatiile, dar ca aceste sisteme nu sunt integrate suficient astfel incat sa contribuie la procesele de luare de decizii, si in managementul operatiunilor si productiei. Printre posibilele motive pentru aceasta situatie se numara restrictiile financiare si numarul limitat de anagajati calificati in acest domeniu.

Cultura organizationala este un element de baza al afacerilor sociale

O ultima componenta, si probabil aceea care atrage cea mai multa atentie, este cultura organizationala. Cea mai importanta caracteristica in cazul afacerilor sociale este asociata cu misiunea sociala si cu practicile etice, care stimuleaza atat angajatii cat si voluntarii sa munceasca mai mult si sa se identifice cu misiunea organizatiei.

Cu toate acestea, exista si alte aspecte ale afacerilor sociale care pot afecta negativ cultura organizatiei. De exemplu, deficitul de resurse poate restrictiona oportunitatile afacerilor sociale de a investi in educatie organizationala, transferand responsabilitatea de a furzniza cunoastere catre actori externi cum ar fi guvernul, partenerii sau retelele sociale.

Toate aceste concluzii sunt extrase din literatura si din consultatii cu experti in domeniului economiei sociale. Pentru o intelegere adecvata a rolului cunoasterii in dezvoltarea afacerilor sociale este insa nevoie de o cercetare empirica mai amanuntita, care sa arate faptul ca afacerile sociale sunt organizatii bazate pe cunoastere si care, prin dezvoltarea capacitatilor de cunoastere, pot ajuta la eradicarea problemelor sociale si de mediu cu care se confrunta societatea contemporana.   

Pentru mai multe informatii sau discutii despre acest subiect, Maria Granados poate fi contactata, in limba engleza, la adresa de email m.granados_ortiz@my.westminster.ac.uk.

Articol preluat de aici.

sursa