Ediția din 2018 a anuarului Eurostat include statistici din diferite arii de activitate, care împreună construiesc imaginea generală a regiunilor Europei. De exemplu, anuarul arată diferențe minore între zonele urbane și cele rurale în ce privește ocuparea forței de muncă la nivelul UE. În schimb, România se numără printre țările în care deosebirile sunt notabile.În Uniunea Europeană, rata ocupării forței de muncă în mediul urban este de 72%, în timp ce în zonele rurale urcă la 73%, conform datelor pentru 2017. Cele mai mari discrepanțe au fost înregistrate în Lituania (82% urban, 68% rural) și Bulgaria (76%, respectiv 62%). Situații diferite, cu rate mai mari la sate decât în orașe, sunt cele din țări precum Germania (77% rural, 82% urban) sau Belgia (72% vs 62%).În România, mediului urban îi corespunde o rată de 68,5%, în timp ce în zonele rurale aceasta coboară la 62%. Pe de altă parte, la acest capitol cele mai mici valori din România sunt înregistrate în suburbii și orașe de mici dimensiuni, cu o rată de 60,6%.La nivelul întregii populații din România, anul trecut, rata ocupării forței de muncă a fost de 63,9% (71,8 în rândul bărbaților, respectiv 55,8% la femei).Mai sunt incluse statistici despre speranța de viață la naștere, raportate la nivelul anului ... [ citeste tot articolul ]

Raportul CIRIEC realizat la cererea CESE a fost realizat sub indrumarea profesorilor José Luis Monzón si Rafael Chaves, alaturi de 8 experti CIRIEC. Studiul a beneficiat de contributia a 89 de corespondenti din cele 28 de tari ale UE si membri ai Social Economy Europe. Datele aferente sectorului economiei sociale din Romania au fost furnizate de catre Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile si Dr. Cristina Barna.Studiul se axeaza pe trei domenii principale:Economia sociala si conceptele / miscarile sale emergentePolitici publice, in sens larg, atat la nivelul UE, cat si la nivelul statelor membre, pentru a promova sectorul economiei socialeMasurarea dimensiunii economiei sociale in fiecare stat membru al UE.Studiul este disponibil integral in limba engleza la acest link. Un sumar in limba romana poate fi consultat la acest link. Mai multe informatii despre studiu sunt disponile la acest link sau in ANEXE  ... [ citeste tot articolul ]

În urma evenimentului de la Strasbourg, CESE a demarat proiectul privind întreprinderea socială, pentru a identifica idei de politică și măsurile specifice care pot fi luate. Pe toată durata proiectului, CESE a primit contribuții valoroase din partea persoanelor care lucrează în domeniu în toată Europa și s-a întâlnit cu părți interesate de la nivelurile local, regional și național și la nivel european, active în diverse sectoare. Există o anumită cantitate de cunoștințe și experiențe care trebuie luate în considerare, pentru a fi puse în aplicare. Comunitatea celor care pledează pentru întreprinderile sociale este, în mod clar, în expansiune și pare să se contureze o poziție comună cu privire la acțiunile pe care instituțiile UE ar trebui să le adopte ca priorități-cheie pentru următorii ani dacă dorim să exploatăm întregul potențial al întreprinderilor sociale în societățile europene. Contribuțiile părților interesate constituie fundamentul prezentului raport și au fost sintetizate sub forma unor recomandări și observații.Aveti principalele concluzii in ANEXA !SURSA CESEEugen LUCANEESC Normal 0 21 false false false  ... [ citeste tot articolul ]

Prezentul raport are ca obiectiv general actualizarea studiului „Economia socială în Uniunea Europeană” publicat în 2008 de Comitetul Economic și Social European, extinzând sfera sa de cuprindere pentru a include toate cele 27 de state membre ale UE actuale și statele aderente/candidate (Croația și, respectiv, Islanda) și examinând definițiile, situația, contribuția, instrumentele juridice și politicile publice legate de economia socială, precum și impactul crizei economice.Pentru a îndeplini acest din urmă obiectiv, raportul utilizează trei obiective sau instrumente intermediare care nu au fost suficient definite până în prezent. Primul este de a defini în mod clar și riguros economia socială ca un concept și diferitele clase de societăți și organizații care fac parte din ea.Al doilea obiectiv intermediar este de a identifica diferiții agenți care, indiferent de forma lor juridică, fac parte din economia socială a fiecărui stat membru al UE, pe baza definiției stabilite în prezentul raport, și de a compara definițiile diferite de la nivel național utilizate în legătură cu conceptul de economie socială.Al treilea obiectiv intermediar este de a furniza date macroeconomice privind economia socială din cele 27 de state membre și din cele două state candidate, de a examina legislațiile ... [ citeste tot articolul ]

Comisia Europeana a lansat in data de 27 mai publicatia intitulata "Policy Brief on Social Entrepreneurship" Lucrarea analizeaza impactul antreprenoriatului social in comunitatile europene, constatand ca lucrul cu astfel de intreprinderi si sprijinirea dezvoltarii lor poate duce la castiguri pe scara larga pentru bugetele publice. Initierea si derularea unei astfel de afaceri poate ridica totusi o serie de probleme, intrucat nu trebuie sa depaseasca doar provocari de ordin antreprenorial, ci si provocari de ordin social. Raportul concluzioneaza ca promovarea unor politici care creeaza un mediu favorabil pentru astfel de antreprenori este crucial pentru ca ei sa isi valorizeze potentialul.Brosura este disponibila in format electronic in limbile engleza, germana si franceza. Versiunea in limba engleza poate fi consultata in ANEXA DE MAI JOS. ... [ citeste tot articolul ]

Ieri am fost invitat in cladirea Parlamentului European sa particip la o dezbatere cu tema: "Women Rought Sleepers Whou Suffer Violence". Am evidentiat din nou amploarea fenomenului si necesitatea de a finanta din FSE si din FEDER politicile de incluziune a persoanelor fara adapost si construirea de locuinte. Aveti mai jos cateva date statistice ale fenomenului.4.    Excluziunea socială și sărăcia care sunt determinate de privarea de locuință4 1    Eurostat  precizează că, în UE, 30 de milioane de cetățeni suferă din cauza spațiului insuficient și a condițiilor precare de locuit. În 2009, 6% din populația Europei a suferit o formă severă de privare de locuință. În UE, 12,2% din populație trăiește în locuințe care au costuri de întreținere mari raportate la veniturile acestora.4.2    Persoanele fără adăpost care trăiesc pe stradă reprezintă cea mai vizibilă și extremă formă de sărăcie și excluziune. Problema persoanelor fără adăpost poate include și o serie de alte situații, precum persoanele care sunt în adăposturi de urgență, temporare sau de tranziție, persoanele care locuiesc temporar cu familia sau la prieteni, persoanele care trebuie să părăsească diferite instituții ... [ citeste tot articolul ]

CESE a comandat un NOU studiu privind "Economia socială în Uniunea Europeană"Studiul complet  este disponibil în limbile: engleză, franceză, germană și spaniolă. (vedeti anexa si link).Rezumat studiului sub forma unei brosuri tiparite este  disponibil în limbile engleză și franceză - celelalte versiuni lingvistice ale broșurii  urmeaza sa fie editate (germană, spaniolă, italiană și poloneză).Diseminat de Eugen LUCAN Membru in Comitetul Economic si Social Europeansursa: www.eesc.europa.eu ... [ citeste tot articolul ]

Aceasta cercetare a fost realizata in cadrul proiectului SOCIAL Strategia de Ocupare si Calificare prin Invatare si Activitati pentru Libertate, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa Prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major deintervenție 6.1 “Dezvoltarea economiei sociale”. Proiectul este implementat de Administratia Nationala a Penitenciarelor in parteneriat cu Federatia Filantropia, Patriarhia Romana, Ministerul Muncii Italia, Ministerul Justitiei Italia, EUPOLIS Lombardia, Obiettivo Lavoro Italia, Uniunea Consilierilor Primăriilor şi Provinciilor din Domeniul Politicilor Socio-sanitare şi al Muncii, Italia. Prezenta cercetare are ca şi obiect analizarea legislaţiei italiene şi româneşti în materie de integrare în muncă a deţinuţilor şi foştilor deţinuţi, atribuind o deosebită atenţie instrumentelor prevăzute pentru realizarea (re)integrării lor sociale precum şi în câmpul muncii. Metoda utilizată pentru dezvoltarea cercetării este constituită din două faze: prima, cea de a găsi material legislativ necesar (italian şi român); şi cea de a doua, de a-l analiza atât individual cât şi într-o viziune de confruntare. Găsirea materialului care a fost apoi examinat şi selecţionat s-a făcut atât pe ... [ citeste tot articolul ]

Acest studiu a fost comandat de către Ministerul polonez al Dezvoltării Regionale, Autoritatea de Management pentru FSE, lider de învăţare in Reteaua de Schimbare pentru un Viitor mai Bun pentru Economia Socială (BFSE LFC). Obiectivul general al reţelei este de a identifica impactul  sporit al economiei sociale asupra societăţii şi mediului. Obiectivele specifice ale reţelei de LFC sunt: Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei programelor Fondurilor Structurale şi impactul lor asupra ocupării forţei de muncă, incluziunii sociale şi programelor de formare în întreaga Europa; Sprijin pentru Promovarea economiei sociale în statele membre participante; Identificarea şi diseminarea bunelor practici de măsuri de sprijin pentru ţările în care economia sociala este mai puţin dezvoltata; Dezvoltarea politicii UE şi instrumentelor de evaluare Reţeaua a identificat cinci direcţii specifice de lucru, care sunt: Dreptul comunitar şi serviciile sociale de interes general în funcţie de incluziune socială Măsoara valoarea socială adăugată şi standardele de calitate Evalueaza procedurile de achiziţii publice si parteneriatul public-social în contextul dezvolatarii economieie sociale Franciza sociala Instrumente financiare şi mecanisme de ... [ citeste tot articolul ]

V-am contact, între noiembrie 2009 şi martie 2010, invitându-vă să participaţi la o nouă iniţiativă de cercetare interdisciplinară, finanţată de UE, privind întreprinderile sociale din Europa, numită SELUSI. Datorită cooperării active pe care aţi avut-o faţă de eforturile noastre de cercetare, am reuşit să lansăm o bază de date unică şi nouă, acoperind mai bine de 550 de întreprinderi sociale din Ungaria, România, Spania, Suedia şi Marea Britanie. Dorim să vă oferim o succintă avanpremieră a rezultatelor obţinute. În cazul fiecărei ţări, am întocmit un raport de feedback conceput pentru a vă ajuta să vă raportaţi organizaţia faţă de celelalte întreprinderi sociale. De asemenea, scopul acestor rapoarte este de a vă ajuta să vă amplasaţi mai bine organizaţia. Desigur, vom fi extrem de încântaţi dacă veţi putea folosi raportul şi în alte moduri utile.Veţi găsi anexat acestui e-mail raportul ţării dumneavoastră, iar mai jos un link către celelate rapoarte de ţară: http://www.selusi.eu/index.php?page=business-platformCa o avanpremieră a viitoarelor eforturi de cercetare SELUSI, între ianuarie şi aprilie 2011, plănuim să studiem din nou întreprinderile sociale. ... [ citeste tot articolul ]

In Europa ca activitate, economia socială este legată din punct de vedere istoric de asociaţiile populare şi de cooperative, care constituie coloana sa vertebrală. Sistemul de valori şi principiile de conduită ale asociaţiilor populare, cristalizate în cooperatismul istoric, este cel care a servit la formularea conceptului modern de economie socială, structurat în jurul cooperativelor, al societăţilor mutuale, al asociaţiilor şi al fundaţiilor.Intr-un raport al Centrului Internaţional de Cercetare şi Informare privind Economia Publică, Socială şi Cooperatistă (CIRIEC) la solicitarea Comitetul Economic şi Social European (CESE) se evidentiaza forta economiei sociale ca sector in UE 25. În acest domeniu, lucrează peste 11 milioane de persoane, ceea ce reprezintă 6,7% din populaţia salariată a Uniunii Europene. Raportul mai constata si urmatoarele: • În UE-25, peste 240 000 de cooperative erau active din punct de vedere economic în 2005. Acestea sunt bine implantate în fiecare domeniu de activitate economică şi sunt foarte bine reprezentate în sectoarele agricol, al intermedierii financiare, al comerţului cu amănuntul şi al locuinţei, precum şi, sub forma unor cooperative ale lucrătorilor, în sectoarele industrial, al construcţiilor şi al serviciilor. Aceste cooperative angajează în mod direct ... [ citeste tot articolul ]