| L | M | M | J | V | S | D |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 1 |
| 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 |
| 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 |
| 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 |
| 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 |
| 30 | 31 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
Aceasta cercetare a fost realizata in cadrul proiectului SOCIAL Strategia de Ocupare si Calificare prin Invatare si Activitati pentru Libertate, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa Prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de
intervenție 6.1 “Dezvoltarea economiei sociale”. Proiectul este implementat de Administratia Nationala a Penitenciarelor in parteneriat cu Federatia Filantropia, Patriarhia Romana, Ministerul Muncii Italia, Ministerul Justitiei Italia, EUPOLIS Lombardia, Obiettivo Lavoro Italia, Uniunea Consilierilor Primăriilor şi Provinciilor din Domeniul Politicilor Socio-sanitare şi al Muncii, Italia.
Prezenta cercetare are ca şi obiect analizarea legislaţiei italiene şi româneşti în materie de integrare în muncă a deţinuţilor şi foştilor deţinuţi, atribuind o deosebită atenţie instrumentelor prevăzute pentru realizarea (re)integrării lor sociale precum şi în câmpul muncii.
Metoda utilizată pentru dezvoltarea cercetării este constituită din două faze: prima, cea de a găsi material legislativ necesar (italian şi român); şi cea de a doua, de a-l analiza atât individual cât şi într-o viziune de confruntare.
Găsirea materialului care a fost apoi examinat şi selecţionat s-a făcut atât pe baza unei cercetări legislative „tradiţionale” (material pe suport de hârtie, bănci de date în sistem informatic, etc.) cât şi prin intermediul întâlnirii şi confruntării cu experţi ai problematicii analizate (Profesori universitari, Cercetători, Psihologi şi Operatori din sectoarele implicate).
Din aceste întâlniri s-a obţinut fiecare reflecţie posibilă asupra obiectului cercetării, cu convingerea că o cunoaştere precisă a problematicii aici analizate nu poate fi separată de achiziţionarea de (şi interacţiunea dintre) experienţe şi competenţe din medii diferite.
Sub acest profil, în scopul unei lecturi corecte a prezentului studiu, trebuie precizat că în timp ce pentru examinarea disciplinei italiene s-au folosit contribuţii din doctrina şi jurisprudenţa naţională, acest lucru nu s-a putut aplica în cazul disciplinei româneşti, care a fost analizată doar pe baza materialului legislativ privind integrarea în muncă a subiecţilor „restricţionaţi”şi a întâlnirilor cu anumiţi experţi cunoscători în materie.
În întocmirea cercetării, s-a încercat aprofundarea principalelor aspecte caracteristice celor două legislaţii, atât referitor la disciplina muncii din penitenciare, cât şi în ceea ce priveşte rolul diferiţilor subiecţi (publici şi privaţi) în realizarea integrării în muncă a deţinuţilor.
Analiza a pornit de la funcţia pe care fiecare dintre cele două legislaţii atribuie pedepsei cu detenţia (retributivă, general-preventivă, special-preventivă, reeducativă, adică mixtă): această primă individualizare este de fapt fundamentală pentru a putea stabili rolul pe care munca o îndeplineşte în cadrul detenţiei. 5În mod particular, a fost obiect de studiu funcţia atribuită muncii efectuate în timpul executării pedepsei (ocazie de socializare, integrare, ispăşire…) şi identificarea subiecţilor instituţionali care oferă deţinuţilor posibilitatea de a munci (şi, deci, de a se reintegra în câmpul muncii şi în societate).
În această viziune, de fapt, pe lângă subiecţii publici cărora li s-a încredinţat instituţional sarcina de a integra în muncă deţinuţii şi foştii deţinuţi se mai adaugă (sau se pot adăuga) şi subiecţii privaţi, care prin intermediul instrumentelor juridice puse eventual la dispoziţie din partea legislaţiei, pot să aibă un rol important de interacţiune şi ajutor în activitatea efectuată de instituţiile penitenciare.
În final, concluzia analizei a fost individualizarea analogiilor şi diferenţelor (atât din punct de vedere de abordare a problemei, cât şi pe planul de punere în aplicare) existente între legislaţiile celor două ţări.
Toate acestea pentru a face prezenta cercetare să devină, pe cât posibil, un instrument util care să stabilească eventualele ocazii de schimb mutual de experienţă juridică diferită, în vederea imbunătăţirii reciproce a disciplinelor naţionale în materie de integrare în muncă a deţinuţilor şi foştilor deţinuţi.
Continut sintetic:
Strategia de ocupare a forţei de muncă şi de recalificare prin formare profesională şi muncă -ID 32801
Task 2.1.1 Instituirea unui cadru de programe de lucru de reintegrare şi includere socială pentru deţinuţi şi foşti deţinuţi
Cod IReR: 2010E001
Project leader: Federico Rappelli
Integrarea în muncă a deţinuţilor şi foştilor deţinuţi în Italia şi în România.Comparaţia între două sisteme juridice
Prezenta lucrare reprezintă o primă redactare organică a unui proces de conoaştere care s-a format din dialogul dintre dezvoltător şi partenerii de proiect. Trebuie înţeleasă ca o bază de lucru care poate fi îmbogăţită cu ulterioare integrări.
Index
Introducere
1.Integrarea în muncă a deţinuţilor şi foştilor deţinuţi în Italia: cadrul juridic de referinţă.
1.1 Evoluţia legislaţiei italiene în materie de integrare în muncă a subiecţilor supuşi la restricţia libertăţii personale: trecerea de la conceptul de muncă în penitenciare ca şi mod de execuţie a detenţiunii la elementul de „bază" a disciplinei reeducative.
1.2 Disciplina muncii în penitenciare: munca în interiorul şi exteriorul penitenciarului.
1.3 Reglementarea raportului de muncă a deţinuţilor: natura juridică; disciplina legislativă, economică, de asigurare socială.
1.4 Măsurile stabilite de către legislaţia juridică în susţinerea integrării în muncă a deţinuţilor şi foştilor deţinuţi: legea numărul 381, din 8 din noiembrie 1991 şi legea nr. 193 din 22 iunie 2000. Rolul cooperaţiilor sociale.
2. Integrarea în muncă a deţinuţilor şi foştilor deţinuţi în România: cadrul juridic de referinţă.
2.1 Evoluţia legislaţiei române în materie de integrare în muncă ai deţinuţilor. Raportul între diferite regimuri de execuţie a pedepsei şi (posibilitatea) desfăşurării activităţii lucrative.
2.2 Disciplina muncii în penitenciare. Munca în interiorul şi exteriorul penitenciarului.
2.3 Reglementarea raportului de muncă a deţinuţilor: natura juridică; disciplina legislativă, economică, de asigurare socială.
2.4 Ulterioare eventuale instrumente stabilite de către legislaţia juridică pentru susţinerea integrării lucrative ai deţinuţilor şi foştilor deţinuţi. 3
Concluzii. Măsurile de integrare lucrativă ai deţinuţilor şi foştilor deţinuţi în Italia şi România: comparaţia între două sisteme juridice, analogii şi diferenţe.
Bibliografie
sursa: Strategia de Ocupare si Calificare prin Invatare si Activitati pentru Libertate.www.anp-just.ro http://www.anp-just.ro/
Aceasta cercetare a fost realizata in cadrul proiectului SOCIAL Strategia de Ocupare si Calificare prin Invatare si Activitati pentru Libertate, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa Prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de
intervenție 6.1 “Dezvoltarea economiei sociale”. Proiectul este implementat de Administratia Nationala a Penitenciarelor in parteneriat cu Federatia Filantropia, Patriarhia Romana, Ministerul Muncii Italia, Ministerul Justitiei Italia, EUPOLIS Lombardia, Obiettivo Lavoro Italia, Uniunea Consilierilor Primăriilor şi Provinciilor din Domeniul Politicilor Socio-sanitare şi al Muncii, Italia.
 | Lista de fisiere atasate: |
Adauga un comentariu
