About UsNewsGood practiceResearchPoliciesOpportunitiesMediaGallery

SONDAJ World Vision România. 40% dintre copii nu ar vorbi cu părinții dacă ar fi martori sau victime ale unui abuz sexual, deşi 1 din 6 copii are prieteni sau colegi care au fost abuzați sexual

Data: 30.01.2020

Rezultatele unui sondaj online coordonat de Fundaţia World Vision România pe un eșantion de 1.594 de copii cu vârste cuprinse între 8 și 18 ani (cei mai mulți, elevi de liceu) indică faptul că aceștia nu cunosc toate formele de abuz sexual – aspect extrem de important pentru a le putea reclama, iar atunci când o fac sunt extrem de rezervați în a discuta cu adulții din preajma lor sau în a reclama faptele la poliție sau la protecția copilului.

Sondajul a fost realizat de elevii din Consiliul Consultativ al Copiilor din cadrul World Vision România, un grup de 12 adolescenţi care reprezintă vocea tuturor celor 14.000 de copii sprijiniţi prin programele Fundaţiei.

Chestionarul a fost completat de copiii participanți la sondaj în perioada decembrie 2019 – ianuarie 2020, respondenții provenind din 27 de județe și municipiul București, preponderent din județele Dolj, Vâlcea, Vaslui, Cluj, Iași, Buzău și Ialomița.

Copiii nu cunosc toate formele de abuz sexual

Cele mai importante rezultate ale sondajului indică faptul că majoritatea copiilor nu cunosc toate formele de abuz sexual. Astfel, 4 din 5 copii nu știu că mimarea actului sexual, fără ca acesta să aibă loc, este o formă de abuz sexual. 70% dintre minorii chestionați nu știu că atunci când abuzatorul se dezbracă (parțial sau total) în fața lor este tot o formă de abuz sexual. O proporție similară a respondenților nu știe că obligarea sau invitarea copilului să vizioneze imagini sau/ și filme cu conținut sexual explicit este o formă de abuz sexual. De asemenea, un număr foarte mare dintre copiii chestionați nu identifică numeroase alte forme de abuz sexual: invitarea de către abuzator să atingă zonele intime ale corpului acestuia (3 din 5); faptul că acesta cere copilului să se dezbrace (parțial sau total) (3 din 5); forțarea copilului de a întreține relații sexuale, fără ca acest lucru să se întâmple (3 din 5); atingerea de către abuzator a zonelor intime ale propriului corp în fața copilului sau atingerea corpului copilului împotriva voinței acestuia (jumătate dintre copii); atingerea zonelor intime ale corpului copilului de către abuzator (40% dintre copiii chestionați).

Abuz sexual, un subiect tabu

Deși peste 80% dintre copiii chestionați recunosc că vorbesc cu părinții despre subiecte precum violența sexuală, aceasta fiind principala sursă de informare, există și alte canale de unde își iau informațiile despre acest tip de agresiuni: o treime dintre ei de pe Internet, inclusiv de pe site-uri pornografice, și doar 1 din 7 din mass media (TV, publicații tipărite, radio).

Ce au făcut copiii abuzați sexual? Doar 2 din 5 au spus părinților (40%), o proporție și mai mică – 30% - au mers la poliție, în timp ce 20% le-au spus doar prietenilor. Rezultatele arată că abuzul sexual este un subiect tabu; victimele aleg adesea tăcerea și din cauză că reclamarea unor asemenea cazuri ar duce la stigmatizarea lor.

Dar ce spun că ar face, efectiv, minorii, în cazul în care ar fi martori sau victime ale abuzului sexual? Sondajul relevă că atunci când recunosc abuzul sexual, 40% dintre copii nu ar vorbi cu părinții despre asta (doar 3 din 5 ar face-o), doar jumătate ar suna la poliție (1 din 2) și doar 20% ar suna la protecția copilului (1 din 5).

În ceea ce privește frecvența abuzului sexual în rândul copiilor, 1 din 6 (16%) copii spune că știe prieteni sau colegi care au fost abuzați sexual, indică sondajul. Datele colectate mai arată că peste 80% dintre copiii abuzați au fost fete. 46% din copiii abuzați au între 14-18 ani și 35% sunt copii sub 14 ani.

Faptul că, așa cum arată sondajul făcut de noi, copiii nu ştiu să recunoască abuzul sexual în toate formele lui, îi face pe aceștia să creadă că abuzul şi violenţa reprezintă o normalitate. Dacă nu recunosc abuzul nu îl pot reclama, dacă nu este cunoscut, nu poate fi eliminat din comunitate și pedepsit abuzatorul și ne aflăm astfel într-un cerc vicios din cauza căruia aceste practici se perpetuează. Această situație alarmantă trebuie pusă urgent pe agenda publică.”, spune Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.

Abuzul sexual afectează bunăstarea copilului, creşterea şi dezvoltarea sa  şi are consecinţe pe termen lung pe parcursul vieţii. Protecţia copilului este o prioritate pentru Fundaţia World Vision România şi luptăm pentru eradicarea violenţei sexuale asupra copilului prin implicarea copiilor, autorităţilor şi altor reprezentanţi  ai societăţii civile:

  • Milităm pentru introducerea temelor de educaţie pentru siguranţa copiilor privind abuzul la ora de educaţie civică. 
  • Lucrăm cu autorităţile şi specialiştii implicaţi în prevenirea, depistarea şi combaterea abuzului sexual asupra copilului pentru a găsi cele mai eficiente soluţii şi pentru a le pune în aplicare de urgenţă. 
  • Informăm copiii din proiectele noastre cu privire la acest fenomen şi îi învăţăm să recunoască formele abuzului sexual şi să-l raporteze.  În plus, pregătim elevii din Consiliul Consultativ al Copiilor să poată transmite, la rândul lor, informaţii altor copii, să-i înveţe să recunoască formele de abuz sexual şi să-i încurajeze să raporteze atunci când un astfel de caz are loc.
  • Informăm părinţii cu privire la violenţa sexuală împotriva copilului şi îi învaţăm cum să îi îndrume, în programul Şcoala Părinţilor.
  • Angajaţii şi voluntarii Fundaţiei depistează  şi raportează  cazurile şi suspiciunile de abuz sexual asupra copilului, semnalând aceste situații forurilor competente.

 

Lista de fisiere atasate:
Anunt paramedicale 2.jpg
comentarii Adauga un comentariu
Introduceti comentariul in casuta de mai jos:

Your name (optional)

Optionally you can attach five files or less to this comment (.doc, .xls, .pdf, .jpg, .png, .gif, .bmp):
1.
2.
3.
4.
5.


Introduceti codul de mai sus:



Articole din RO-civil society:

» SONDAJ World Vision România. 40% dintre copii nu ar vorbi cu părinții dacă ar fi martori sau victime ale unui abuz sexual, deşi 1 din 6 copii are prieteni sau colegi care au fost abuzați sexual
» Chestionar SENSES, pentru dezvoltarea intreprinderilor sociale din regiunea Dunarii
» Cu 40% abandon școlar în licee, mediul rural cere investiții în educația copiilor
» Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile lanseaza studiul "Romania 2017. Sectorul neguvernamental - profil, tendinte, provocari"
» CNASR Prahova evalueza ce tipuri de profesionisti activeaza in serviciile sociale din judet
» “Renașterea unei profesii sau despre cum este să fii asistent social în România” - Comisia de cercetare a CNASR
» Studiu - Situația asistenților sociali din România
» Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare lansează Raportul de Recomandări al Economiei Sociale România 2013
» Studiu CRED: Harta oportunităţilor de angajare (studiu privind responsabilitatea socială a întreprinderilor faţă de foştii deţinuţi)
» Analiza comparată a cadrului legislativ din UE și România privind economia socială
» Modele de întreprinderi sociale pentru grupurile dezavantajate
» Social Entrepirses
» Atlasul Economiei Sociale editia 2012
» Raport de Deschidere privind Economia Socială în România
» Participa la realizarea studiului OECD privind angajabilitatea in sectorul economiei sociale!
» Romania, in urma statelor europene la economie sociala. Legislatia, primul obstacol
» Romania, cea mai mare rata a saraciei si excluziunii in randul copiii si salariatilor arata EUROSTAT
» A fost realizat Raportul preliminar "Economia sociala si problematica varstei a treia. Rolul asociatiilor mutuale si de ajutor reciproc"
» S-a finalizat etapa de cercetare din cadrul implementarii proiectului “Promovarea antreprenoriatului in domeniul industriilor creative”
» Nonprofits Added Jobs Faster Than Businesses Last Decade, Study Finds
» Ghidul ONG-urilor pentru 2012 in educatia pentru responsabilitate sociala si dezvoltare durabila
»
»
»
»
» Cercetare Blocul National Sindical (BNS)
»
» The Legal and Regulatory Framework for CSO Self-financing in Romania
»