1. Concluzii şi recomandări

2. Context

2.1 Avizul CESE priveşte noul program de sprijin al UE pentru cele mai defavorizate persoane, care înlocuieşte atât Programul UE de distribuire a alimentelor către cele mai defavorizate persoane (CDP), cât şi programul pentru sprijinirea celor mai defavorizate persoane 2012-2013, care înlocuise CDP.

2.2 CDP a fost conceput în 1987; acesta stabilea regulile generale pentru aprovizionarea cu alimente din stocuri de intervenţie a organizaţiilor desemnate pentru distribuirea acestora către persoanele cele mai defavorizate din Uniune. Programul promovează coeziunea socială în Uniune prin reducerea inegalităţii economice şi sociale.

2.

3 Bugetul programului a crescut de la 97 de milioane de EUR în 1988 la 500 de milioane de EUR în 2009 (în principal în urma extinderilor succesive ale UE). Criza economică şi financiară a sporit nevoia de ajutor din CDP. În 2010, aproape un sfert din populaţia europeană (116 milioane) era expusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Aproape 19 milioane dintre cei mai săraci cetăţeni europeni au beneficiat până în prezent (conform datelor din 2011) de CDP . În această perioadă de criză economică şi socială, ne putem aştepta ca această tendinţă să crească în aproape toate statele membre.

2.4 Independent de dimensiunea sa socială, CDP a devenit un instrument al politicii agricole a UE, care ajută la stabilizarea pieţelor agricole prin utilizarea stocurilor de intervenţie. Reformele succesive ale PAC au dus la o reducere semnificativă a stocurilor de intervenţie, al căror nivel în anii din urmă a fost insuficient pentru a satisface necesităţile în materie de ajutor alimentar. De aceea a fost elaborată, în consultare cu reprezentanţi ai organizaţiilor societăţii civile, o propunere de regulament menită să permanentizeze sistemul de ajutorare a celor mai defavorizate persoane. Majoritatea schimbărilor aferente, printre care se numără introducerea treptată a cofinanţării, planurile de distribuţie pe trei ani, stabilirea unor acţiuni prioritare care trebuie desfăşurate de statele membre şi o sporire a bugetului disponibil, nu au obţinut majoritatea necesară în Consiliu.

2.5 La 13 aprilie 2011, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a hotărât că achiziţionarea de alimente de pe piaţă nu poate fi folosită în mod regulat pentru înlocuirea stocurilor de intervenţie insuficiente. Prin urmare, Parlamentul European a făcut apel la Comisie şi la Consiliu (Rezoluţia din 7 iulie 2011) să elaboreze o soluţie de tranziţie pentru ultimii ani din cadrul financiar multianual curent, pentru a preîntâmpina reduceri drastice ale ajutorului alimentar. La 15 februarie 2012 a fost adoptat Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte distribuirea de produse alimentare către persoanele cele mai defavorizate din Uniune pentru 2012 şi 2013.

2.6 În cadrul Strategiei Europa 2020, Uniunea Europeană şi-a stabilit obiectivul de a reduce numărul persoanelor afectate sau ameninţate de sărăcie sau de excluziune socială cu cel puţin 20 de milioane până în 2020. CESE observă că sărăcia şi excluziunea socială s-au înrăutăţit în urma crizei economice, punând serios sub semnul întrebării posibilitatea de atingere a acestui obiectiv, mai ales în lipsa unui sprijin financiar adecvat din partea Uniunii Europene.

2.7 Problema ajutorului pentru cele mai defavorizate persoane a constituit în repetate rânduri un subiect de interes activ şi de dezbatere în cadrul Comitetului Economic şi Social European. Numai în 2011, CESE a adoptat două avize în care atrăgea atenţia asupra necesităţii de continuare şi de dezvoltare a acestui ajutor .

3. Aspectele centrale ale propunerii de regulament (propunerea Comisiei)

3.1 Obiectivul noului Fond de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (numit în continuare „fondul”) este promovarea coeziunii sociale în Uniune printr-o contribuţie la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 în materie de reducere a sărăciei. Prin satisfacerea nevoilor elementare, instrumentul propus este menit să ofere un sprijin suplimentar reducerii nivelului de sărăcie şi de excluziune socială din Uniune. Noul fond se bazează pe experienţa CDP, alocând totodată o parte din resursele sale pentru asistenţă materială sub forma unor bunuri de consum nealimentare pentru persoanele fără adăpost şi/sau copii şi pentru măsuri auxiliare care să contribuie la reintegrarea socială.

3.2 Sprijinul prin acest fond este destinat persoanelor care suferă de lipsă de hrană, pentru cele fără adăpost şi pentru copiii care suferă de privaţiuni materiale. Activităţile specifice organizate pentru grupurile-ţintă şi formele de sprijinire a acestora rămân de competenţa statelor membre.

3.3 Organizaţiile partenere care furnizează direct alimente sau bunuri în cadrul operaţiunilor sprijinite prin intermediul fondului vor trebui să întreprindă activităţi complementare acordării de asistenţă materială, cu scopul integrării sociale a persoanelor celor mai defavorizate. Opţiunea utilizării fondului pentru sprijinirea acestui tip de măsuri auxiliare este lăsată la latitudinea statelor membre.

3.4 Nivelul de cofinanţare din fond pentru programele operaţionale ale fiecărui stat membru a fost stabilit la maximum 85% din cheltuielile eligibile, cu excepţii pentru statele membre care se confruntă temporar cu dificultăţi bugetare.

4. Observaţii referitoare la propunerea Comisiei

4.1 Bugetul fondului şi domeniul de aplicare a sprijinului

4.1.1 CESE sprijină ferm propunerea Comisiei, dar ar dori totodată să observe că resursele financiare alocate fondului avut în vedere sunt departe de a fi adecvate.

4.1.2 Se ştie deja că, în cadrul financiar pentru 2014-2020, Comisia a prevăzut un buget de 2,5 miliarde EUR pentru activităţile noului fond, ceea ce reprezintă 360 de milioane EUR pe an. Discuţiile privind forma finală a bugetului Uniunii Europene au dat însă naştere temerilor că această sumă va fi supusă unor reduceri suplimentare. Suma alocată în cadrul programului actual pentru perioada 2012-2013, de 500 de milioane EUR pe an, este deja insuficientă pentru a satisface pe deplin nevoile statelor membre, care sunt estimate la circa 680 de milioane EUR pe an . O eventuală creştere a numărului statelor membre care folosesc noul fond (în prezent 20) şi flexibilitatea sprijinului propus, adică prevederea bunurilor de consum de bază, în afară de alimente, pentru uzul personal al persoanelor fără adăpost sau al copiilor, precum şi activităţile de reintegrare socială prevăzute, au ca urmare probabilitatea ca nevoile să depăşească în mod semnificativ bugetul actual . Bugetul propus pentru acest fond este deci în mod clar inadecvat pentru a satisface nevoile pe care ar trebui să le acopere.

4.1.3 Comisia apreciază că „în total, numărul de persoane sprijinite în mod direct din fond, considerând şi cofinanţarea din partea statelor membre şi contribuţiile în natură din partea organizaţiilor partenere, ar fi de aproximativ 4 milioane” . Chiar presupunând că acest obiectiv ar fi realizat pe deplin, se pune întrebarea eficienţei fondului în a atinge obiectivele Strategiei Europa 2020 (reducerea numărului de persoane care se confruntă cu sărăcia în Uniunea Europeană cu cel puţin 20 de milioane). În acest context, CESE solicită ca asistenţei materiale europene şi în special ajutorului alimentar să i se atribuie o prioritate suficient de înaltă la nivel european şi ca fondului să i se aloce un buget suficient pentru nevoile existente.

4.1.4 CESE face referire în acest context la avizul Comitetului Regiunilor care „îndeamnă Comisia să evalueze în permanenţă dacă plafonul financiar anual în valoare de 500 de milioane EUR prevăzut pentru perioada de programare este suficient, în condiţiile în care criza economică poate contribui la creşterea presiunii în sensul reducerii cheltuielilor publice şi în care nesiguranţa economică duce la creşterea şomajului în multe ţări” .

4.1.5 CESE solicită totodată finanţarea programului din bugetul UE în proporţie de 100%, aşa cum era cazul programelor de ajutor alimentar desfăşurate în anii anteriori. În opinia Comitetului, cofinanţarea din resursele statelor membre ar putea duce la dificultăţi financiare în punerea în aplicare a programului, chiar şi în alte state membre decât cele care se confruntă momentan cu dificultăţi bugetare temporare (pentru care este prevăzută posibilitatea unor plăţi mai ridicate) .

4.1.6 CESE sprijină prevederea din regulament care permite utilizarea stocurilor de intervenţie pentru furnizarea de ajutor alimentar, deşi nu este de aşteptat acumularea acestora în cantităţi semnificative în viitorul apropiat .

4.2 Grupurile-ţintă ale fondului şi tipul de ajutor oferit

4.2.1 CESE consideră că, în pofida nevoii de ajutor în toate cele trei situaţii identificate în propunere – privaţiuni alimentare, lipsă de adăpost şi privaţiuni materiale ale copiilor – prioritatea fundamentală a ajutorului ar trebui să constea în furnizarea de alimente. Accesul la hrană este primul pas pe calea către integrare socială şi către reintegrarea persoanelor excluse. Luând însă în considerare diversitatea situaţiilor din statele membre, CESE propune ca stabilirea tipului de ajutor oferit fiecărui grup-ţintă să fie lăsată întru totul la latitudinea statelor membre.

4.2.2 CESE se opune, de asemenea, cerinţei ca organizaţiile care furnizează ajutor direct sau alt tip de ajutor să desfăşoare activităţi complementare furnizării de asistenţă materială, în cazul în care aceste activităţi nu sunt sprijinite de către programul operaţional al statului membru din cadrul fondului .

4.3 Administrarea fondului

4.3.1 CESE sprijină poziţia Comisiei cu privire la simplificarea procedurilor şi reducerea sarcinilor administrative impuse statelor membre şi îndeosebi organizaţiilor partenere . Procedurile referitoare la operaţiuni, armonizate şi simplificate, trebuie să fie coerente cu obiectivele şi grupurile-ţintă specifice ale fondului. În acest context, CESE ar dori să atragă atenţia Comisiei asupra riscului ca unele state membre să aplice, în administrarea fondului, proceduri complexe, utilizate în trecut pentru proiecte finanţate prin Fondul Social European, care nu sunt adecvate pentru organizaţiile partenere.

4.3.2 CESE salută propunerea Comisiei de înfiinţare a unei platforme la nivelul UE, ale cărei activităţi ar urma să fie finanţate în cadrul asistenţei tehnice. Schimbul de experienţă şi de bune practici între instituţiile UE, statele membre, partenerii sociali şi alte organizaţii ale societăţii civile va oferi o valoare adăugată pentru fond .

4.3.3 CESE propune să se prevadă obligaţia ca statele membre să efectueze consultări reale şi eficace ale potenţialelor organizaţii partenere cu privire la forma programelor lor operaţionale din cadrul fondului încă din etapa de planificare, precum şi să înfiinţeze comitete de monitorizare cu drepturi clar definite, care să implice aceste organizaţii.

4.3.4 CESE salută faptul că fondul va acoperi costurile administrative, de transport şi de depozitare a alimentelor şi a bunurilor de consum. Acest lucru va facilita implicarea organizaţiilor partenere în implementarea eficientă a operaţiunilor desfăşurate în cadrul fondului .

4.3.5 CESE salută faptul că organizaţiilor partenere li se va asigura un nivel de lichidităţi suficient pentru realizarea cu succes a operaţiunilor .