Către:     Parlamentul ROMÂNIEI, Comisia pentru Sanatate & Comisia IT

CC:         Președinția ROMÂNIEI

Ministerul Justitiei

Avocatul Poporului

Ministerul Sanatatii

Ref:        PLANGERE PREALABILA cu privire la  suspendarea si anularea Proiectulul de act normativ ce are ca si cod PLX 31 “Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.192/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr.55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum şi pentru modificarea lit.a) a art.7 din Legea nr.81/2018 privind reglementarea activităţii de telemuncă”

Procedura de suspendare si anulare atat a demersului legislativ cat si a proiectului de act normativ, precum si a tuturor actelor subsecvente ce decurg din acest demers ilegal si neconstitutional.

Domnule Presedinte a Comisiei de Sanatate, Nelu Tătatru

Domnule Presedinte a Comisiei de IT, Sărmaş Ioan-Sabin

Doamnelor/Domnilor Deputati,

Doamnelor/Domnilor Senatori,

Doamna Presedinte a Avocatului Poporului,

Doamnelor si domnilor Ministri,

Subscrisă Asociația ANGEL avand CUI 14240275, str. Spataru Preda nr. 19, bl. 19, sc. B, ap. 45, Sector 5 Bucuresti, tel: +40741134444, e-mail: asociatia.angel@gmail.com, reprezentată de  Eugen LUCAN în calitate de președinte, în nume propriu și în calitate de mandatar a altor organizații din societatea civilă sau persoane, având în vedere Proiectul de act normativ PLX 31

VA FACEM URMTOAREA PLÂNGERE ADMINISTRATIVĂ SI VA SOLICITAM:

1.      Accepatarea urmatorilor doi membri ai Asociatiei ANGEL la dezbaterie din data de 16.02.2021

a.      Mădălina APOSTOL, 

b.      Eugen LUCAN, 

2.      PRELUNGIREA TERMENULUI DE CONSULTARE PUBLICA CU 30 DE ZILE, ORGANIZAEA A DOUA  DEZBATERIPUBLICE, IN CONCRET, CU CETATENII, ASOCATIILE SI FUNDATIILE INTERESATE CARE SA ANALIZEZE:

a.      CONTEXTUL GENERAL AL INTIATIVEI LEGISLTIVE, NECONSTITUTIONALITATEA SI NELEGALITATEA PLX 31

b.      AMENDAMENTE CONCRETE

3.      COMISIA DE MUNCA DIN CADRUL CAMEREI DEPUTATILOR SA DEA AVIZ NEGATIV INTIATIVEI LEGISLTIVE CARE ARE CODUL PLX 31 (Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.192/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr.55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum şi pentru modificarea lit.a) a art.7 din Legea nr.81/2018 privind reglementarea activităţii de telemuncă)

4.      Sa ne dati nr. de inregistrare la aceasta Petitie/Plangere si sa ne primiti la dezbaterea fizica sau on-line. In cazul dezbaterii on-line sa ne dati linkul de acces.

5.      VA solicitam STUDII DE IMPACT CARE SA VALIDEZE ACEST DEMERS LEGISLATIV !

6.      DE-MASCAREA aberatiilor legislative din PLX 31 si promovarea unei legislatii care sa se bazeaza pe analize stiintifice, studii de impact si rigurozitate. Va rugam  sa tineti cont de AVIZUL NEGATIV AL CES (Consiliul Economic si Social din Romania)

7.      SUSPENDAREA SI ANULAREA DEMERSURILOR DE LEGIFERARE. REVOCAREA, ANULAREA SI SUSPENDAREA Proiectului de act normativ denumit PLX 31 IN FORMA ACTUALA.

Vă NOTIFICĂM și vă PREZENTAM următoarele:

MOTIVE SI ARGUMENTE

1. Efectuarea școlii de la distanță prejudiciaează serios sănătatea fizică, mentală și afectivă a copiilor si profesorilor; Scoala on-line, in fata computerelor aduce prejudicii de sanatateatat elevilor cat si profesorilor. Scoala “on-line” nu beneficiciza de sporuri “de antena” sau expunere la alte radiatii wi-fi sa cum au TOTI PARLAMENTARII DIN ROMANIA sau toti angajatii din Primaria Capitalei.

2. Expunerea prelungită în fața ecranelor a copiilor le afectează dezvoltarea armonioasă a întregului organism, dar mai ales a creierului aflat într-o reală dezvoltare. Studiile de până la actuala criză sanitară sunt efectiv nebăgate în seamă, studii și cercetări care precizau cu date certe, neîndoielnice, cât de nocivă este expunerea copiilor la ecrane mai mult de o jumătate de oră zilnic! Brusc, nu ne mai pasă de sănătatea lor, sănătate evident periclitată prin închiderea în vara și toamna anului trecut a spațiilor de joacă, prin privarea de mișcare și de soare, dar și prin interzicerea socializării și inter-relaționării lor, trebuind să stea acasă („stai acasă, arată că-ți pasă!”??...) ori să păstreze de fiecare dată o „distanță / distanțare socială”, care nu are alte consecințe decât dezumanizarea și alienarea intensivă a copiilor. Copilăria copiilor noștri a fost arestată și am indrazni să spunem chiar masacrată. Toate acestea au contribuit la vulnerabilizarea sistemului de sănătate al copiilor, făcându-i o pradă ușoară diverselor afecțiuni sau boli, întrucât sistemul lor imunitar a avut deja de suferit;

3. Privarea copiilor de oxigen prin purtarea măștii încă de la 5 (cinci) ani, le afectează creierul, organul care este cel mai mare consumator de oxigen, aflat pe deasupra și în plină dezvoltare, îi afectează și îi vor afecta pe termen mediu și lung, poate chiar într-un mod groaznic și ireversibil. Oricum, nu va răspunde se pare nimeni cu privire la mai slabul intelect al copiilor, schilodit de astfel de măsuri aberante, de bolilele pulmonare și de alte afecțiuni respiratorii cauzate de masca plină de bacterii și de alte impurități care nu trebuie să fie la nasul și la gura unui om, baremi pe fața unui copil, timp de atâtea și atâtea ore. Masca este sau devine în scurt timp prin purtarea ei o adevărată crescătorie de bacterii profund dăunătoare organismului uman și cu atât mai mult copiilor. Măsurile adoptate – care se mai doresc și înăsprite – sunt inumane și degradante, împotriva vieții, încălcându-se astfel nu numai dreptul la viață ci și dreptul la sănătate. Și nu sunt doar drepturi constituționale ci și drepturi ale omului, conform Declarației din 1948. Guvernanții, politicienii și instituțiile decidente ale statului român, prin reprezentanții legali ai acestora, ne-au supus copiii la rele tratamente într-un mod barbar, inacceptabil și fără vreun fundament științific. De ce în Franța copiii poartă mască de la vârsta de 11 (unsprezece) ani, față de România, unde copiii trebuie să o poarte de la vârsta de 5 ani? Și nu este singura astfel de țară. De ce este această diferență de abordare? O diferență de 6 (șase) ani chiar nu înseamnă nimic? Doar așa știți să rotunjiți? Doar î defavoarea noastră? Cine plătește pentru asemenea rele tratamente încurajate, propuse, aprobate și implementate în România cu atâta exces de zel și, evident, îndreptate cu lipsă de sensibilitate, lipsă de empatie și chiar lipsă de rațiune împotriva copiilor noștri? După cum știți, în cazul unor pedepsese se aplică acele măsuri care sunt cele mai avantajoase pentru omul condamnat, invocându-se documente internaționale, nu doar naționale, iar ceea ce observăm la statul român, contextualizând și parafrazând o asemenea aplicare a normelor existente la noi și în lume, autoritățile române plusează în această criză sanitară luând măsuri exagerate sau cu evident exces de zel, împotriva cetățenilor români, alegând cele mai groaznice tratamente, probabil unice în lume prin absurditatea lor, care nerespectate conduc la amenzi mult prea mari în România, fie chiar referindu-ne la nivelul mediu al amenzilor date pentru astfel de încălcări de lege din cadrul Uniunii Europene;

4. De ce copiii din alte țări, care au recunoscut și ele existența aceleiași pandemii, nu poartă măști în sălile de clasă, ci doar pe holurile școlii sau în curțile acestora?;

5. Copiii din alte țări cu aceeași pandemie nu fac sport cu masca peste nas și gură. De ce în România se impune într-un mod monstruos măsuri stricte pentru a se purta masca și în asemenea condiții?

6. În ordinul nr. 874/81/2020, al Ministerului Sănătății, respectiv al Ministerului Afacerilor de Interne, face referire, la Punctul 2, la unele excepții privind purtarea măștii: „(...)

b) persoana suferă de boli care afectează capacitatea de oxigenare;

c) persoana desfășoară activități fizice intense și / sau în condiții de muncă solicitantă (temperaturi ridicate, umiditate crescută etc.); (...)”. Pornind de la aceasta ținem să vă atragem atenția întrebându-vă: “Nu cumva purtarea măștii de către fiecare dintre noi ne afectează în mod incontestabil capacitatea de oxigenare, vulnerabilizându-ne și predispunându-ne diverselor boli, așa cum este precizat la subpunctul b)? Dar, cu atât mai mult, nu cumva îi afectează foarte mult pe copiii mici care au nevoie de mai mult oxigen, creierul și trupul lor fiind în creștere și manifestându-se mult mai energic decât un adult, manifestări care s-ar încadra astfe la subpunctul c)?”

7. Doamnelor și Domnilor politicieni, parlamentari și guvernanți îndeosebi, ați realizat / comandat vreun studiu privind expunerea prelungită la ecrane ale copiilor? Dar în ceea ce privește izolarea și distanțarea socială prelungită ați analizat consecințele grave pe termen mediu și lung? Își va asuma statul cheltuielile pentru consultațile la psiholog necesare depășirii viitoarelor posibile traume și distrugerea unor destine? Sunteți conștienți de faptul că orice prelungire a stilului de viață sedentar și în fața ecranelor, stilul inuman impus și accentuat de ilegala și neconstituționala stare de alertă are consecințe greu remediabile, dacă nu chiar ireversibile, asupra copiilor, tinerilor și adulților. În cazul adulților sau viitorilor adulți ați luat în calcul o posibilă explozie a numărului de șomeri? Ce măsuri preventive ați pregătit? VA solicitam STUDII DE IMPACT CARE SA VALIDEZE ACEST DEMERS LEGISLATIV !

8. Cum vă explicați că în țari precum Suedia nu doar că nu se poartă mască la școală – atât elevii cât și profesorii – ci sunt „obligați” să nu o poarte? (sursa: http:///m.activenews.ro/externe/Suedia-mereu-surprinzatoare.-Unele-orase-suedeze-au-decis-sa-INTERZICA-MASCA.-Masura-care-contrariaza-Europa-165152 ).

9. Cunoașteți faptul că utilizarea permanentă a măștilor contribuie la cancerul pulmonar și la alte boli? (sursa: https://www.azolifesciences.com/news/20201112/Presence-of-microbes-in-lung-can-activate-immune-response-to-modulate-lung-cancer-pathogenesis.aspx   din 12.11.2020).

Microbiologii sunt de acord că purtarea frecventă a măștii creează un mediu umed în care microbii pot crește și se pot multiplica înainte de a intra în plămâni. Acești microbi străini migrează apoi în trahee și prin bronhii până când ajung la aleveolele din plămâni. Acești microbi provoacă o reacție inflamatorie în proteinele cunoscute sub numele de citokine IL-17 după invadarea în plămâni. Inflamație care poate duce la cancer pulmonar, conform afirmațiilor lui Leopoldo Segal, autor de studiu și director al Programului de Microbiome Pulmonar și profesor asociat de medicină la New York University Grossman School of Medicine. Coloniile de veillonella, prevotella și bacterii streptococ, care pot fi cultivate prin purtarea unei măști pentru mai mult timp, sunt prezente în cantități mai mari la pacienții cu cancer pulmonar avansat decât în stadii anterioare. Rata de supraviețuire sunt, evident, mai mici. În plus, studiile privind cultivarea bacteriilor veillonella în plămânii șoarecilor au arătat că prezența unor astfel de bacterii duce la formarea de celule imunosupresoare și inflamatorii, cum ar fi citokinele IL-17. Este evident că, în special, copiii sunt afectați în special de purtarea măștilor.

10. Dezvoltarea creierului copilului într-un mod firesc și armonios nu se face privându-i de relațiile cu cei de vârsta lor, privându-i de spațiile de joacă, privându-i de școală, de excursii împreună cu colegii lor sau obligându-i să poarte mască. Dezvoltarea cum se cuvine a creierului copilului, dar și a spiritului său în general, a felului uman și valoros de a fi, nu se face abonându-l la ecrane, internet sau televiziune – descoperind întâmplător, sau nu, pornografia - ci prin joc și mișcare, înțelegând și percepând lumea cu toate simțurile sale, descoperind natura, jucându- se în natură, plantând copaci, gâtind, cultivând diverse plante, mirosind flori, privind păsări și învățând copacii, animalele, plantele și păsările după numele lor etc. Copilul se dezvoltă armonios jucând teatru, cântând la instrumente muzicale reale, făcând debate în echipe etc. Așadar, copilul nu trebuie cu niciun chip privat de lumea reală. Lumea reală nu este pe tabletă. Prietenii copiilor nu sunt și nu trebuie să fie pe tabletă sau pe telefon. Copilul nu trebuie despărțit artificial de lumea reală. Dacă nu avem grijă acum de copiii noștri mai târziu va fi prea târziu, căci ei deja se înstrăinează nu numai de colegi sau de familie, ci și de ei înșiși. Copiii de astăzi riscă să nu mai facă deja distincția între real și virtual.

11. TELEMUNCA ESTE NEPRODUCTIVA SI ADUCE PREJUDICII DREPTULUI  LA SANATATE  SI LA VIATA . 

Intr-un studio https://news.stanford.edu/2020/03/30/productivity-pitfalls-working-home-age-covid-19/ se precizeaza ca:

“Doar 51% dintre respondenții la sondaj - în majoritate manageri, profesioniști și lucrători financiari care își pot îndeplini sarcinile pe computer - au raportat că pot lucra de acasă cu o rată de eficiență de 80% sau mai mult. Restul (aproape) jumătate nu pot avea randament in regim de “tele-munca”. Profesioniti care lucrează în comerțul cu amănuntul, asistență medicală, transport și servicii de afaceri și trebuie să vadă clienții sau să lucreze cu produse sau echipamente.

Mulți americani nu au, de asemenea, facilitățile sau capacitatea de internet suficientă pentru a lucra eficient de acasă. Mai mult de jumătate dintre cei chestionați care lucrează acum de acasă o fac fie în camere comune, fie în dormitoarele lor. Și doar 65% dintre americani au declarat că au o capacitate de internet suficient de rapidă pentru a suporta apelurile video funcționale. Restul de 35 la sută au un internet atât de slab acasă - sau nu au internet - încât împiedică teletrabajarea eficientă.

Va prezentam si cateva argumente juridice de care sa tineti cont si pe care va rugam  sa le integrati in RAPORTUL DE RESPINGERE A ACESTEI INTIATIVE LEGISLATIVE :

Critici de neconstitutionalitate asupra “Articolului 2 din Legea 55/2020”:

1.            Starea de alertă, institutie creata prin legea 55/2020 : “reprezintă răspunsul la o situație de urgență de amploare și intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporționale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia și necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la adresa vieții, sănătății persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale și culturale importante ori a proprietății.” (Conform Art 2, din Legea 55/2020).

2.            In conformitate cu Raportul Comisiei de la Veneția adoptat la Strasbourg în data de 19 iunie 2020, pentru a lupta împotriva pandemiei statele au instituit măsuri de urgență pentru a limita răspândirea virusului și a asigura protecția sănătății. Comisia de la Veneția a analizat modul în care statele au implementat aceste măsuri legitimate de o situație excepțională, cu sublinierea faptului că deși pericolul în acest context este iminent, principiile dreptului trebuie să prevaleze. Astfel, la pct. 36 din Raport se face referire la competența de declarare a stării de urgență. Potrivit Comisiei de la Veneția, declararea stării de urgență se poate face de Parlament sau Guvern, iar, în această din urmă situație, măsura trebuie să fie supusă aprobării Parlamentului. [argument integral extras din argumentarea Avocatului Poporului, in decizia CCR 457/202, art 6].

3.            Observam similaritatea definirii starii de urgenta de catre Comisia de la Veneția si a starii de alerta definite de legea 55/2020, ambele avand acealsi scop: limitarea raspandirii virusului SARS-COV-2 (stipulat in legea criticata la aticolul 1 alineatul 1), pentru protectia vietii si a sanatatii persoanelor direct vizate de aceste masuri, avand caracter exceptional. Asadar starea de alerta este un termen juridic alienat, nefiind parte din Constitutia Romaniei, si care incearca sa gestioneze o situație de urgență.

4.            Potrivit reglementarilor situatiilor de urgenta:  “apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.”, amintim ca restrangerea drepturilor, in situatii exceptionale, definite la articolul 53 din Constitutie se poate face doar prin lege, coroborat cu art 93 (intitulat masuri exceptionale) din Legea Fundamentala, care defineste procedura institutiirii masurilor exceptionale in cadrul starii de urgenta sau asediu si nu intr-un cadru juridic distinct, alienat Constitutiei.

5.            In acest sens, insasi Curtea Constitutionala la art 67 din decizia 457/2020, intareste conceptul “stare de urgenta”, precizand: “Comisia de la Veneția a reamintit că „[el] conceptul de stare de urgență“ se bazează pe presupunerea că în anumite situații de urgență de ordin politic, militar și economic, sistemul de limitări impuse de ordinea constituțională trebuie să cedeze în fața puterii sporite a executivului. Cu toate acestea, chiar și în stare de urgență publică, principiul fundamental al statului de drept trebuie să prevaleze. Statul de drept constă în mai multe aspecte care sunt toate de importanță capitală și trebuie menținute într-un mod integral.”  Concluzionand, conceptul de stare de alerta, definit la art 2, din legea 55/2020 se bazeaza pe exact aceleasi premise legale, precum starea de urgenta, chiar dacă sunt definite printr-un cadru legislativ distinct.

Critici de neconstitutionalitate asupra “Articolului 4, alineatul 1, legea 55/2020”:

6.            Retinem ca in cazul articolului criticat, art. 4 alineatul 1, Guvernul este executivul care institutie masuri pentru reducerea unor drepturi fundamentale (art 4 alin 1, legea 55/2020), precum dreptul la educatie (art 38 alin 1), dreptul la libera circulatie (art 5, alin 1 lit b), samd, la propunerea ministrului afacerilor interne.: “Starea de alertă se instituie de Guvern prin hotărâre, la propunerea ministrului afacerilor interne”. (art 4 alinea 1, legea 55/2020)

7.            Potrivit reglementarilor situatiilor de urgenta:  “apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.”, amintim ca restrangerea drepturilor, in situatii exceptionale, definite la articolul 53 din Constitutie se poate face doar prin lege, coroborat cu art 93 (intitulat masuri exceptionale) din Legea Fundamentala, care defineste procedura institutiirii masurilor exceptionale in cadrul starii de urgenta sau asediu si nu intr-un cadru juridic distinct, alienat Constitutiei.

8.            Institutiile care pot defini aceste masuri exceptionale prin care se restrang drepturi sunt Presedintele Romaniei, care cere incuviintarea masurii instituite, Parlamentului, in cel mult 5 zile de la instituirea acestora. Intarim aceste afirmatii cu argumentele aduse de decizia nr 457/2020, art68, a CCR: “În România, derogările specifice stării de urgență sunt reglementate la nivel constituțional, inclusiv sub aspectul puterilor sporite oferite executivului, adică Președintelui României, iar nu Guvernului.”

9.            In cazul articolelor criticare, Guvernul institutie masuri exceptionale pentru o situatie de urgenta, la propunerea ministrului afacerii interne. Aceste regelementari incearca sa inlocuiasca autoritatea executiva a Presedintelui, prin autoritatea ministrului afacerilor interne, si cea legislativa a Parlamentului, prin autoritatea executiva a Guvernului.

10.          Asadar, crearea institutiei “stare de alerta” printr-un cadru legal, care restrange drepturi prin hotarari de Guvern, la propunerea ministrului afacerilor interne, este o incalcare a statului de drept: “A „construi“ prin lege o instituție nouă - „starea de alertă“, cu un regim evident mai puțin restrictiv decât starea de urgență reglementată de legiuitorul constituant - dar care să permită eludarea cadrului constituțional care guvernează legalitatea, separația puterilor în stat, condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi și al unor libertăți, contravine exigențelor generale ale statului de drept, astfel cum sunt consacrate de Constituția României.” (art 68, decizia nr 457/2020, CCR).

11.          Retinem ca prin legile care se pot emite de catre Parlament, conform art 73, alin 3, din Legea Fundamentala, se reglementeaza regimul legiferarii stării de asediu și al stării de urgenta (art 73, alin 3 litera g). Asadar, Parlamentul nu poate institui reglementari in afara Constitutiei creand o institutie noua, si anume “starea de alerta” printr-o lege, acest cadru juridic alienat Legii Fundamentale este neconstitutional.

MAI MULTE DETALII IN DOCUMENTELE ANEXATE !