| L | M | M | J | V | S | D |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 1 |
| 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 |
| 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 |
| 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 |
| 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 |
| 30 | 31 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
Senatul a adoptat Legea Antreprenoriatului Social. Aveti in anexa draftul si va invitam sa va exprimati opinia in anexe. FDSC a initiat un demers de contestare a masurii legislative.
Initiativa porneste, conform Expunerii de motive, de la premisa falsa ca actorii economiei sociale nu exista in Romania si ca este nevoie de infiintarea lor prin aceasta lege. Initiatorul invoca in mod eronat legislatia similara din alte state membre ale Uniunii Europene. In nici un stat membru al Uniunii Europene la care face referire initiatorul, nu exista legislatie care sa reglementeze formarea intreprinderii sociale doar in contextul crearii unui parteneriat cu o companie multinationala.
Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile isi exprima dezacordul cu privire la propunerea legislativa Legea Antreprenorului Social (numar de inregistrare la Senat L204/2011) adoptata pe 16 Mai 2011 de catre Senatul Romaniei, in care este reglementat conceptul de antreprenor social.
Consideram ca atat forma propusa de initiatorul legii, Senatorul Iancu Iulian, cat si forma adoptata de catre Senat sunt in contradictie cu toate principiile europene in domeniul economiei sociale si pot aduce grave deservicii beneficiarilor finali ai economiei sociale, persoanele defavorizate.
Cu toate ca preocuparea statului de a realiza mecanisme fiscale sau de a oferi sprijin institutional entitatilor economiei sociale este foarte mica, este si mai grav faptul ca impactul social pozitiv datorat acestor organizatii in ultimii 20 de ani nu este recunoscut la nivelul institutiilor statului. Ne exprimam de asemenea ingrijorarea cu privire la votarea acestei legi de catre Senat in pofida avizelor negative ale Comisiilor Permanente si ale Consiliului Legislativ, ceea ce ridica semne de intrebare cu privire la scopul acestui demers legislativ.
Aspectele contestate de catre FDSC in acesta propunere legislativa sunt:
1. Initiativa porneste, conform Expunerii de motive, de la premisa falsa ca actorii economiei sociale nu exista in Romania si ca este nevoie de infiintarea lor prin aceasta lege.
Conform datelor Institutului National de Statistica si al rapoartelor europene, in domeniul economiei sociale in Romania functioneaza 2.000 de cooperative, 3.000 de case de ajutor reciproc ale salariatilor si pensionarilor si alte 20.000 de organizatii neguvernamentale active in toate domeniile economiei nationale. Dintre acestea peste 3.000 de organizatii realizeaza activitati economice constante, intrunind criteriile pentru a fi calificate drept intreprinderi sociale, multe au creat ateliere sau unitati protejate pentru incadrarea in munca a persoanelor cu handicap si aproximativ 2.000 furnizeaza servicii sociale si de ocupare, inclusiv intergrare in munca a persoanelor defavorizate din Romania. Cu putine exceptii, ONGurile sunt singurele entitati din Romania care ofera servicii de ocupare persoanelor cu handicap.
2. Articolul 3 din propunerea legislativa include in definitia antreprenorului social, statul si corporatiile mutinationale/nationale si recunoaste dintre actorii autentici ai economiei sociale (asociatii, fundatii, cooperative, etc) numai pe cei care au in obiectul de activitate actiuni de antreprenoriat social sau doresc sa se implice in acestea in calitate de parteneri ai statului sau companiilor. Dincolo de faptul ca antreprenoriatul social in sine nu este definit, definitia propusa este in totala contradictie cu recomandarile din Rezolutia Parlamentului European din 19 februarie 2009 referitoare la economia sociala (2008/2250(INI)) care precizeaza:
- ...economia sociala s-a dezvoltat din anumite forme de organizare si/sau juridice ale intreprinderilor, cum ar fi cooperativele, societatile mutuale, asociatiile, intreprinderile si organizatiile sociale, fundatiile si alte forme existente in fiecare stat membru; intrucat economia sociala cuprinde o gama de denumiri utilizate in diversele state membre, precum „economie solidara” si „al treilea sector”; intrucat, chiar daca nu sunt descrise ca facand parte din „economia sociala” in toate statele membre, peste tot in Uniunea Europeana exista activitati comparabile care au aceleasi caracteristici;
- ...economia sociala nu va putea prospera si nu si va putea fructifica intregul potential decat daca beneficiaza de conditii politice, legislative si operationale adecvate, tinand cont in mod adecvat de bogatia diversitatii institutiilor din economia sociala si de trasaturile specifice ale acestora;
- invita la recunoasterea de catre statele membre a conceptului de economie sociala;
- reaminteste ca diversitatea formelor de intreprinderi este recunoscuta in Tratatul CE, precum si prin adoptarea statutului societatii cooperative europene;
- invita Comisia si statele membre sa sprijine si sa consolideze economia sociala in rolul acesteia de bun angajator si sa respecte statutul special;
Conform tuturor conceptelor internationale principala caracteristica a antreprenorul social este caracterul eminamente privatal al interventiei sale(statul sau institutiile sale nu pot fi calificati drept antreprenori sociali), iar corporatiile multinationale/ nationale sunt structuri legitime a caror menire primordiala este pur economica, al caror scop este obtinerea de profit, dimensiunea sociala fiind prezenta numai in subsidiar. Prin extinderea definitiei antreprenorului social acest proiect de lege va sprijini si consolida companiile care deruleaza activitati de responsabilitate sociala, dupa cum vom arata mai jos.
3. Initiatorul invoca in mod eronat legislatia similara din alte state membre
In nici un stat membru al Uniunii Europene la care face referire initiatorul, nu exista legislatie care sa reglementeze formarea intreprinderii sociale doar in contextul crearii unui parteneriat cu o companie multinationala. Aceasta propunere contravine esentei intreprinderii sociale care este creata ca raspuns la o problema locala. Initiativa contravine spiritului unei reglementari europene, asa cum reiese el din Rezolutia Parlamentului European care mentioneaza:
- intrucat economia sociala reprezinta 10 % din ansamblul intreprinderilor europene, respectiv 2 milioane de intreprinderi si, respectiv, 6 % din totalul locurilor de munca, si are un potential ridicat de a genera si a mentine locuri de munca stabile, in mare parte datorita naturii activitatilor sale, care nu pot fi delocalizate;
- abilitatea economiei sociale de a genera stabilitate intr-un context de economii predominant ciclice, prin redistribuirea si reinvestirea profiturilor la nivel local, daca este cazul, prin promovarea unei culturi antreprenoriale, prin corelarea activitatilor economice cu necesitatile pe plan local, prin sprijinirea activitatilor aflate in pericol (cum ar fi mestesugurile) si prin generarea de capital social;
Mai mult, actuala propunere legislativa discrimineaza pe ratiuni neintelese, alte tipuri de intreprinderi cum ar fi cele mici si mijlocii, coloana vertebrala a oricirei economii sanatoase, in favoarea companiilor mari ti multinationale.
De altfel, Rezolutia PE mentionata “subliniaza faptul ca intreprinderile din economia sociala se confrunta cu mai multe dificultati decat companiile mari, de exemplu in ceea ce priveste indeplinirea obligatiilor legale, obtinerea de finantare si accesul la noi tehnologii si la informatii”
4. Initiatorul nu a consultat niciuna din organizatiile cu experienta in acest domeniu sau organizatiile persoanelor cu dizabilitati de a caror soarta pare ca este preocupat in elaborarea acestui proiect care contravine flagrant intereselor acestora.
Ar fi o eroare ca si Camera Deputatilor sa adopte o astfel de lege fara consultarea celor care cunosc problemele grupurilor defavorizate din Romania si cele mai bune modalitati de a le solutiona. Altfel o lege care ar fi trebuit sa contribuie la rezolvarea numeroaselor probleme sociale cu care se confrunta Romania va duce doar la obtinerea de privilegii fiscale in competitiile de achizitii publice pentru unele companii.
5. Initiativa confunda antreprenoriatul social cu responsabilitatea sociala a companiilor (CSR).
Antreprenoriatul social si responsabilitatea sociala corporatista sunt doua domenii economice distincte. Antreprenoriatul social prespune realizarea unor scopuri sociale prin activitati economice in timp de responsabilitatea sopciala a companiilor face parte din strategia de promovare a afacerii acestora, companiile urmarind in principal scopul realizarii profitului. A pune semnul de egalitate intre ele dovedeste ignorarea definitiilor si conceptelor celor mai elementare folosite in mediul de afaceri din lumea civilizata.
In opinia noastra, singura ratiune a propunerii legislative este ca fondurile cheltuite de companiile multinationale in cadrul programelor de responsabilitate sociala, sa fie deductibile intregral. Responsabilitatea sociala a companiilor este una morala si se manifesta indiferent de existenta unor motivatii fiscale. Conform definitiei Comisiei Europene, responsabilitatea sociala a intreprinderilor desemneaza integrarea voluntara de catre intreprinderi a preocuparilor sociale si de mediu in activitatile comerciale si relatiile lor cu partile interesate. Astfel, actiunile de responsabilitate sociala sunt cele care trec dincolo de obligatiile pe care le are intreprinderea conform legii, cu scopul de a crea o perceptie sau o realitate conform careia ea promoveaza interesul public. In cazul in care se doreste promovarea responsabilitatii sociale a companiilor multinationale recomandam abordarea din Cartea Verde a Comisiei Europene cu privire la responsabilitatea sociala.
Prin promovarea unei viziuni diferite asupra antreprenoriatului social consideram ca propunerea legislativa aprobata de planul Senatului va produce un impact negativ la nivelul societatii romanesti si va stopa cresterea domeniului economiei sociale in Romania si implicit incluziunea sociala a persoanelor defavorizate. Argumentele care stau la baza aprecierii noastre se bazeaza pe:
- interpretarea eronata a directivelor europene in domeniul economiei sociale;
- confuziile grave ale termenilor folositi in expunerea de motive: antreprenor social, responsabilitate sociala corporatista, actori ai economiei sociale.
- constituirea unei noi institutii publice (Fondul de garantare a microcreditelor) prin delimitarea incorecta a rolurilor pe care institutiile statului si entitatile private le pot avea in furnizarea serviciilor sociale, definirea unui termen nou antreprenor social printr-un alt termen, intreprindere sociala, termen nedefinit in legislatia actuala.
 | Lista de fisiere atasate: |
Adauga un comentariu
Legea Antrepren
