M | T | W | T | F | S | S |
---|---|---|---|---|---|---|
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 1 |
2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 |
9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 |
16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 |
23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 |
30 | 31 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
Ce este economia socială?
Încă de la începutul timpurilor civilizaţia umană este structurată în jurul conceptului de muncă. De la vânătorul şi pescarul antici la meşteşugarul din Evul Mediu până la muncitorul de pe banda de asamblare din fabrică, munca este o parte esenţială a vieţii zilnice. Oamenii lucrează, dar începând cu industralizarea economiei, declinul locurilor de muncă a fost unul continuu, în acest moment pe Glob aproape un miliard de oameni fiind neangajaţi.(Rifkin, 1995:XV).
Oamenii au nevoie însă de locuri de muncă pe baza căruia să-şi construiască traiul de zi cu zi: casa, şcoala copiilor, menţinerea sănătăţii. Atunci când întreprinderile nu produc suficiente locuri de muncă pentru toată lumea sau când - din diverse motive - nu avem acces la un loc de muncă, există posibilitatea de a crea noi înşine o ocupare, locuri de muncă; şi nu doar pentru noi, ci chiar să oferim şi altora o oportunitate de a munci.
Această activitate se întâmplă atunci când ne manifestăm spiritul antreprenorial pe care fiecare dintre noi îl are într-o măsură mai mică sau mai mare. Scopul acestei campanii este de a vă prezenta potenţialul întreprinderilor sociale pentru comunitatea dumneavoastră. Aveţi ocazia astăzi să vă cunoaşteţi, să alegeţi persoanele în care credeţi că puteţi avea încredere pentru a alcătui un grup de iniţiativă care să dezvolte o întreprindere socială.
Pentru aceasta voi prezenta în cele ce urmează sfera largă a economiei sociale şi formele antreprenoriale în care ea se manifestă.Termenul de economie socială se referă la acele organizaţii localizate între sectorul public (autorităţi publice, etc) şi sectorul privat (companii, etc). active în piaţa non-profit. Organizaţiile care sunt active în economia socială sunt legate mai degrabă de revigorarea economică şi socială a unei comunităţi decât de succesul propriu al organizaţiei. (Dumfries and Galloway Community. Disponibil la: http://www.dgcommunity.net/dgcommunity/ miniweb.aspx?id=203).
Organizaţiile din economia socială acţionează în baza următoarelor principii fundamentale:
Exemplu: Cele 3 Asociaţii pentru Susţinerea Agriculturii Ţărăneşti dezvoltate până în prezent în România reprezintă fiecare un demers de economie socială care presupune relaţia directă între un grup de consumatori care se asociază pentru susţinerea unui mic producător local. Acest demers se bazează pe încredere între consumatori şi producători.
Dezvoltarea unui parteneriat ASAT presupune:
Conceptul de agricultură susţinută de comunitate a apărut în 1960 în Japonia, în anii 70 acest sistem dezvoltându-se şi în Europa. În Franţa acest sistem se numeşte AMAP şi există peste 900 de iniţiative la nivel naţional, printre care şi familia Vuillon din Marsilia.
Acest exemplu ilustreaza mai multe caracteristici importante ale economiei sociale:
Ca activitate, economia socială e legată în perspectivă istorică de cooperative şi de asociaţiile populare care constituie coloana sa vertebrală. Sistemul acestora de valori şi principii au servit la formularea conceptului de economie socială, structurat în jurul cooperativelor, al societăţilor de ajutor reciproc, al asociaţiilor şi al fundaţiilor. (CIRIEC, 2007: 2).
Astfel de la începuturi din economia socială fac parte:
În România, asociaţiile, ca şi fundaţiile sunt persoane juridice de drept privat –deci independente de autoritatea publică – cu scop nepatrimonial dar care pot desfăşura activităţi economice. Organizaţiile non-profit pot deci desfăşura activităţi economice directe cu condiţia ca acestea să fie legate strâns de scopul principal al ONGului şi să aibă caracter accesoriu.Asociaţiile şi fundaţiile respectă astfel cele 4 principii fundamentele ale economiei sociale cu excepţia aspectului decizional în fundaţii care se bazează pe decizia fondatorilor fundaţiei.
Asociaţia „Ateliere fără frontiere”(www.atelierefarafrontiere.ro):
Economie socială:
Impact:
10 salariaţi în inserţiune
43 asociaţii şi şcoli beneficiare ale Atelierului de inserţiune.
Provocări:
Fundaţia „Alături de voi”(www.alaturidevoi.ro):
Economie socială:
Impact:
20 salariaţi în inserţiune
Pieţe de desfacere în Iaşi, Târgu-Mureş şi Constanţa.
Provocări:
Cooperativele/ societăţile cooperative sunt reglementate în România de Legea 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei. Societatea cooperativă e un agent economic cu capital privat. Societăţile cooperative sunt clasificate în:
Înfiinţarea şi funcţionarea cooperativelor respectă cele 4 principii fundamentale ale economiei sociale cu excepţia principiului privind distribuirea profitului care conform legii se distribuie proporţional cu aportul de capital al membrilor cooperatori (Ministerul Muncii, 2010: 41)
Economie socială:
Impact:
3000 de unităţi de producţie/servicii în România
21.000 membri în 567 de entităţi cooperatiste
Provocări:
Casele de ajutor reciproc ale salariaţilor (CARS) şi casele de ajutor reciproc ale pensionarilor (CARP) funcţionează în România în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului OUG 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, şi în plus în baza unui act normativ cu caracter special pentru fiecare: cele ale pensionarilor beneficiază adiţional de prevederile Legii 540/2002 şi au ca scop sprijinirea şi întrajutorarea membrilor prin acordarea de împrumuturi cu dobândă şi alte activităţi sociale, culturale şi turistice. Membrii CARP pot fi persoane pensionare, beneficiarii de ajutor social şi membrii de familie ai primelor două categorii. Casele de ajutor reciproc ale salariaţilor beneficiază în plus de Legea 122/1996 şi au ca scop sprijinirea şi întrajutorarea membrilor prin acordarea de împrumuturi cu dobândă. Casa de ajutor reciproc a pensionarilor şi respectiv a salariaţilor constituie una dintre cele mai reprezentative forme specifice ale economiei sociale, relevante atât pentru domeniu în general cât şi pentru anumite categorii de persoane vulnerabile. Reglementările româneşti în vigoare asigură respectarea tuturor principiilor fundamentale ale economiei sociale. (Ministerul Muncii. 2010: 40).
Casa de Ajutor Reciproc a Salariaţilor (www.casedeajutorreciproc.ro)
Economie socială:
Impact:
Peste 1 milion de membri C.A.R., salariaţi din sectorul public şi privat.
Peste 100 oficii C.A.R. în România: acoperire naţională.
Provocări
În cadrul mai amplu al economiei sociale a căpătat amploare un nou tip de iniţiative de economie socială denumite Întreprinderi Sociale (ÎS), întreprinderi „mânate de spirit antreprenorial, însă concentrate asupra obiectivelor sociale” (Reţeaua europeană anti-sărăcie; 2007: 3). Întreprinderile sociale îndeplinesc rolul de furnizori de servicii (ambientale, sociale şi culturale), în domeniul comerţului echitabil şi al altor activităţi bazate pe valoare şi pentru integrarea persoanelor dezavantajate. Această ultimă activitate joacă un rol major în lupta împotriva excluderii sociale „asigurând ocuparea temporară sau permanentă a forţei de muncă, precum şi instruirea, asigurarea competenţelor şi încurajarea persoanelor excluse din punct de vedere social” (ibid.).
În Uniunea Europeană acestea se întâlnesc sub diverse denumiri de la companii de interes comunitar (Community Interest Company) în Marea Britanie la întreprinderi de inserţie în Franţa sau Belgia.
România nu a reglementat până în prezent statutul întreprinderii sociale, deşi referiri la întreprinderile sociale se fac în legislaţia românească în diverse acte cum ar fi: HG 1.175/ 2005 privind aprobarea Strategiei naţionale pentur protecţia, integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu handicap 2006-2013 sau Ordinul comun al ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului economiei şi finanţelor 254/1169/2008.
În realitatea de pe teren, întreprinderile sociale se întâlnesc destul de frecvent în România sub forma SRL-urilor în care acţionar unic este un ONG. Deşi încă nerecunoscută legal, este o formă practică de a desfăşura activităţi economice de anvergură susţinând în acelaşi timp proiectele sociale ale ONGului.
Ferma „Pater Paulus”, sat Bacova, judeţul Timiş (www.federatia-caritas.ro)
Economie socială:
Impact:
21 de persoane cazate şi angajate în complex.
produse de calitate şi inovatoare pentru nevoile
Caritas Timisoara şi pentru cele din regiune.
Provocări:
Am documentat mai sus 5 din cele mai frecvente forme de unităţi de economie socială întâlnite în România. Pe lângă acestea, în România s-au dezvoltat de-a lungul timpului şi alte forme de organizare relevante pentru economia socială şi anume:
Bibliografie