Economie socială un termen folosit  pentru a indica acele organizaţii din sectorul ‘not-profit’ şi se situează între sectorul public şi cel privat dar este diferit de ambele. Organizaţile care se încadrează în categoria economie socială sunt deseori strâns corelate de regenerarea economică şi socială profundă prin care o mare comunitate beneficiază de succesul unei organizaţii.

Orice surplus financiar pe care îl obţine o organizaţie este redirecţionat pentru îndeplinirea în continuare a misiunii organizaţiei şi în ajutorul comunităţii căreia îi serveşte şi nu pentru câştigul personal al conducerii asociaţiei.

Este util să ne gândim la expresia ‘economie socială’ în termenii regenerării locale economice şi sociale în loc să încercăm să o definim. În Analiza de Economie Socială publicată în 2003, Executivul Scoţian preciza că, ‘la fel cum nu există definiţie absolută pentru domeniile public şi privat pentru că există organizaţii hibrid în care nu se încadrează în nici o concepţie tradiţională, la fel nu există nici o definiţie general acceptată pentru sintagma economie socială’. În multe situaţii, definiţiile exacte s-ar putea dovedi contra-productive în încercarea lor de a ‘impune o anumită certitudine cu privire la ce anume reprezintă un aspect dinamic al unei activităţi economice’. În timp ce nu există nici o definiţie exactă a economiei sociale, totuşi există o idee care începe să devină unanim acceptată şi anume aceea că organizaţiile care acţionează în domeniul economiei sociale au anumite caracteristici de bază care sunt ilustrate în schema anexata. Principalele caracteristitci sunt:

• Voluntariat managerial
• Stabilirea unui scop social
• Dimensiunea economică a unei activităţi (care sustine refinantarea dimensiunii sociale)
  
• Contribuţie non-profit
• Adapatarea in functie de nevoile specifice ale comunităţii utilizator
• Organizatiile ca factor catalizator