Legea Asistentei Sociale, recent adoptata de Camera Deputatilor, contine si prima definitie legala a economiei sociale din Romania. Astfel, conform legii, transmisa acum pentru promulgare Presedintelui Romaniei, "economia sociala reprezinta un sector ce cuprinde activitati economice care, in subsidiar si cu conditia mentinerii performantei economice, includ obiective de tip social" (art.6, lit l). Aceasta definitie pune mai mult accentul pe dimensiunea economica a sectorului, in detrimentul obiectivului social. In varianta Legii Asistentei Sociale propusa initial de Ministerul Muncii si adoptata de Senat, definitia reflecta mai bine sectorul economiei sociale, astfel: "economia sociala se refera la activitatile organziate independent de sectorul public, construite pe valori democratice si al caror obiectiv principal nu este realizarea de profit ci producerea de bunuri si servicii in beneficial comunitatii, in favoarea persoanelor aflata in situatii care pot genera marginalizare si excluziune sociala." (art. 6, lit. k) Astfel, se observa ca, in opozitie cu definitia adoptata de catre Camera Deputatilor, aceasta definire pune mai mult accent pe dimensiunea sociala. Legea adoptata de Camera Deputatilor mentioneaza economia sociala in cadrul masurilor integrate de asistenta sociala (art 53, alin.4): "In cadrul actiunilor multidimensionale ale procesului de incluziune sociala se inscriu si activitatile din domeniul economiei sociale, orientate ... [ lire tous ]

Intr-un raport CIRIEC pen tru CESE definitia economie sociale este:   Setul de întreprinderi private organizate formal, dotate cu autonomie decizională şi libertate de asociere, create pentru a întâmpina nevoile membrilor prin intermediul pieţei, prin producerea de bunuri şi furnizarea de servicii, asigurări şi finanţare, în care procesul decizional şi orice distribuire a profiturilor sau a excedentelor între membri nu este direct legată de aportul de capital sau de cotizaţiile plătite de membri, fiecare dintre aceştia dispunând de un vot. Economia socială include şi organizaţiile private organizate formal, dotate cu autonomie decizională şi libertate de asociere, care prestează servicii necomerciale pentru gospodării şi ale căror excedente, dacă există, nu pot fi însuşite de agenţii economici care le creează, controlează sau finanţează.   Această definiţie este absolut consecventă cu delimitarea conceptuală a economiei sociale reflectată în Carta principiilor de economie socială a CEP-CMAF. Din perspectiva conturilor naţionale, aceasta cuprinde două subsectoare majore ale economiei sociale: a) subsectorul comercial sau de afaceri şi b) subsectorul necomercial.   Această clasificare este foarte utilă pentru elaborarea de statistici fiabile şi ... [ lire tous ]

Antreprenoriatul social înseamnă a face business pentru mai mult decât profit – pentru impact pozitiv. Înseamnă a crea valoare acolo unde i-a fost negată posibilitatea de a exista, a lega nevoi cu potenţial şi a genera noi ecosisteme sociale sustenabile. Antreprenoriatul social este cea mai bună soluţie de business a viitorului; în aceeaşi lege a cererii şi a ofertei, reuşeşte să inoveze, să schimbe lentila prin care ne raportăm la lume, dar mai ales să creeze ofertă pentru segmente de piaţă ale căror cereri sunt nesatisfăcute, fie din lipsă de interes, fie de capacitate pentru generarea de soluţii diferite pentru o lume diferită. Să-i spunem o lume mai bună. Pentru noi, antreprenoriatul social înseamnă a implementa un model de business inovator, care vizează atât obiective de impact social,cât şi obiective de auto-susţinere financiară. Antreprenorul social este cel care găseşte resorturile de a dezvolta produse şi servicii pentru pieţe care încă nu beneficiază de oferte adaptate nevoilor lor. Oricine vrea să producă o schimbare în status quo e binevenit în comunitatea roPot. Fie că e vorba de probleme de mediu, educaţie, artă şi cultură sau comunitate, singura preocupare e caaceastă schimbare să fie produsă într-un mod sustenabil. Aşa se ... [ lire tous ]

Ce este economia socială? Încă de la începutul timpurilor civilizaţia umană este structurată în jurul conceptului de muncă. De la vânătorul şi pescarul antici la meşteşugarul din Evul Mediu până la muncitorul de pe banda de asamblare din fabrică, munca este o parte esenţială a vieţii zilnice. Oamenii lucrează, dar începând cu industralizarea economiei, declinul locurilor de muncă a fost unul continuu, în acest moment pe Glob aproape un miliard de oameni fiind neangajaţi.(Rifkin, 1995:XV).  Oamenii au nevoie însă de locuri de muncă pe baza căruia să-şi construiască traiul de zi cu zi: casa, şcoala copiilor, menţinerea sănătăţii. Atunci când întreprinderile nu produc suficiente locuri de muncă pentru toată lumea sau când - din diverse motive - nu avem acces la un loc de muncă, există posibilitatea de a crea noi înşine o ocupare, locuri de muncă; şi nu doar pentru noi, ci chiar să oferim şi altora o oportunitate de a munci.  Această activitate se întâmplă atunci când ne manifestăm spiritul antreprenorial pe care fiecare dintre noi îl are într-o măsură mai mică sau mai mare. Scopul acestei campanii este de a vă prezenta potenţialul întreprinderilor sociale pentru comunitatea dumneavoastră. Aveţi ocazia astăzi să ... [ lire tous ]

Caracteristicile Economiei Sociale Un concept care se regăseşte sub diverse forme în majoritatea doctrinelor fundamentale economiceInclude actorii economici şi sociali care se caracterizează în principal prin forma lor specifică de antreprenoriat ( cooperative, asociaţii şi fundaţii etc.)Are la bază principiul solidarităţiEste un factor de coeziune socială.Are la baza supremaţia individului în faţa profitului şi a capitalului. Avantajele economiei sociale Contribuie la formarea de noi mentalităţi pentru mediul socio economic local,Contribuie la dezvoltarea pluralismului pieţelor economice,Contribuie la dinamizarea dezvoltării economice,Contribuie la implementarea priorităţilor Uniunii Europene, în special a strategiei Lisabona,Contribuie la construcţia unei economii producătoare de coeziune socială,Contribuie la dezvoltarea inovativităţii şi flexibilităţii în domeniul incluziunii sociale,Creşterea oportunităţilor de ocupare,Schimbă accentul de pe asistarea socială pe promovarea practicilor de incluziune socială,Persoanele din grupul ţintă se transformă din consumatori de resurse în generator de valoare adăugată,Participă activ la diseminarea principiilor economiei sociale.  ... [ lire tous ]

În sensul propunerii legislative, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii: a) activitate cu caracter social – activitate care urmăreşte atingerea interesului general, intereselor unei colectivităţi şi/sau intereselor personale nepatrimoniale; b) antreprenorul în economie socială – persoana care deţine cunoştinţe în domeniul administrării activităţilor specifice economiei sociale, recunoscute conform normelor legale aplicabile domeniului formării profesionale; c) contractul de inserţie – contractul semnat între angajator şi persoana aparţinând unuia sau mai multor grupuri vulnerabile, aşa cum sunt acestea definite în actele normative aplicabile, încheiat în forma prevăzută în Anexa 1 la prezenta lege; d) cooperativa socială – societatea cooperativă de gradul 1 înfiinţată în baza Legii nr. 1 din 2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, ale cărei activităţi includ furnizarea de servicii sociale în vederea integrării pe piaţa muncii a persoanelor din grupuri vulnerabile şi fără loc de muncă; e) întreprinderea de economie socială – persoana juridică de drept privat care respectă, conform actelor de înfiinţare şi organizare, definiţia şi principiile prevăzute de art. 2 ... [ lire tous ]

“Pasiunea muncii sociale se combină cu disciplina de tip afacere, cu inovaţia şi cu determinarea” (J. Gregory Dees, Sensul Antreprenoriatului Social). Elemente care definesc întreprinderea socială: a) Valorile principale promovate (dezvoltarea de capacităţi şi răspunderea în faţa membrilor şi a comunităţii pentru impactul economic, social şi asupra mediului); b) Autonomia şi structurile de conducere şi proprietate (bazate pe participarea grupurilor de actori locali: utilizatori sau clienţi, grupuri comunitare locale etc); c) Modul de operare (situat la graniţa dintre sectorul privat, cel public şi aşa numitul sector terţiar, sau al serviciilor) d) Dimensiunea operaţiilor (mică, şi care se desfăşoară la nivel local). Caracteristici ale antreprenoriatului social: • iniţiativa lansată de un grup de cetăţeni (întreprinderile sociale fiind şi ele rezultatul unei dinamici colective, care implică persoane împărtâşind aceleaşi nevoi sau scopuri); • implicarea persoanelor afectate de activitate (beneficiarii, utilizatorii, respectiv angajaţii şi actorii locali); • sistemul de luarea deciziilor care se bazează pe principiul voturilor egale (nu pe proprietatea asupra capitalului investit); • dimensiunea operaţiilor şi caracterul ... [ lire tous ]

Economie socială un termen folosit  pentru a indica acele organizaţii din sectorul ‘not-profit’ şi se situează între sectorul public şi cel privat dar este diferit de ambele. Organizaţile care se încadrează în categoria economie socială sunt deseori strâns corelate de regenerarea economică şi socială profundă prin care o mare comunitate beneficiază de succesul unei organizaţii. Orice surplus financiar pe care îl obţine o organizaţie este redirecţionat pentru îndeplinirea în continuare a misiunii organizaţiei şi în ajutorul comunităţii căreia îi serveşte şi nu pentru câştigul personal al conducerii asociaţiei. Este util să ne gândim la expresia ‘economie socială’ în termenii regenerării locale economice şi sociale în loc să încercăm să o definim. În Analiza de Economie Socială publicată în 2003, Executivul Scoţian preciza că, ‘la fel cum nu există definiţie absolută pentru domeniile public şi privat pentru că există organizaţii hibrid în care nu se încadrează în nici o concepţie tradiţională, la fel nu există nici o definiţie general acceptată pentru sintagma economie socială’. În multe situaţii, definiţiile exacte s-ar putea dovedi contra-productive în încercarea lor de a ‘impune ... [ lire tous ]