In ultimii 5 ani, Innovation Norway a administrat in Romania proiecte de peste 45 de milioane de euro in domeniul protectiei mediului, al productiei sustenabile, al inovatiei, dar nu numai. Pentru urmatorii ani, suma pe care autoritatile norvegiene se pregatesc sa o investeasca in proiecte pentru Romania este aproape la fel de mare. Am discutat la Oslo cu Tore Lasse By, coordonatorul Innovation Norway pentru Romania si Bulgaria, despre experienta de pana acum si despre pasii pe care trebuie sa-i faca autoritatile romane pentru a fi mai dinamice.

Context: Granturile norvegiene si Granturile SEE (Norway si EEA Grants, in lb.

engleza) sunt o contributie din partea statelor din Spatiul Economic European (SEE) non-membre UE (Norvegia, Liechtenstein si Islanda) pentru tarile care au aderat in ultimul deceniu la Uniune, plus Grecia, Spania si Portugalia. Investitiile pentru dezvoltare implementate prin proiectele EEA Grants - Norway Grants acopera sectoare diverse de activitate, de la dialog social, la cercetare si inovatie. Din totalul fondurilor disponibile, 95% sunt oferite de Norvegia. Puteti citi mai multe despre Innovation Norway aici.

Reporter: Intr-o discutie generala despre granturile SEE (Spatiul Economic European, n.r) si Granturile norvegiene in Romania din ultimii ani, care a fost experienta Innovation Norway de pana acum si care sunt planurile dvs. pentru viitor?
Tore Lasse By: Innovation Norway a fost rugata in 2007 sa se ocupe de Programul Norvegian de Cooperare cu Romania, care a reprezentat 50% din   fondurile EEA si norvegiene - celalata jumatate a fost organizata si manageriata de Ministerul de Finante din Romania. Motivul pentru care am fost rugati sa ne ocupam de acest program a fost pentru a creste activitatea bilaterala. Toate proiectele din intervalul 2007-2011 au avut o componenta obligatorie de parteneriat cu un partener norvegian. Ideea a fost sa intarim legaturile bilaterale dintre Romania si Bulgaria, pe de o parte, si Norvegia, mai ales in sectorul privat.

Am dorit sa avem o dezvoltare cat mai puternica a afacerilor private in cadrul programului. Am dorit sa incurajam crearea de locuri de munca, investitiile din sectorul privat, sa incurajam companiile norvegiene sa investeasca in facilitati de productie in Romania si asa mai departe. Suntem foarte multumiti de ceea ce am realizat in sectorul maritim, unde am creat si un incubator de afaceri la Constanta, alaturi de Academia Navala si de Universitatea Maritima din Constanta. Tot la Constanta am deschis si o unitate de productie pentru echipament destinat sectorului maritim. Acestea sunt doar cateva exemple de proiecte pe care le-am derulat. In Bucuresti am sustinut deschiderea unui centru de productie pentru instalatii de incalzire industriale. Aveam mai multe proiecte in domeniul sanatatii si in domeniul ONG-urilor.

Publicul nostru tinta principal la Innovation Norway este format din comunitatea norvegiana de afaceri. Suntem aici pentru a sustine antreprenoriatul, dezvoltarea. In ultimii 4-5 ani am lucrat foarte indeaproape cu Ministerul de Finante roman, am sustinut in jur de 30 de proiecte, cu un portofoliu total de 48 de milioane de euro. Din moment ce am avut rezultate foarte bune, guvernul roman a fost de asemenea foarte multumit de performantele noastre si am fost rugati sa continuam colaborarea si pentru viitor. Vom opera doua programe - primul, Green Industry Innovation, va avea o valoare de 24 de milioane de euro, iar cel de-al doilea, in sectorul maritim, va avea o valoare de 15 milioane de euro. In total aproximativ 40 de milioane de euro.

Sunt programe foarte diferite, pentru ca multe alte proiecte sunt operate direct de autoritatile romane, dar acestea doua sunt operate de catre statele donatoare, in acest caz de Norvegia.

R: Care au fost cele mai mari dificultati pe care le-ati intampinat pana acum in cadrul proiectelor pe care le-ati implementat in Romania?
TLB: Nu am avut reprezentanti proprii inainte de 2007 in Romania, asa ca a fost necesar in primul rand sa deschidem un birou Innovaton Norway local. Biroul inca ramane activ, in cadrul Ambasadei Norvegiene de la Bucuresti. Acest pas a fost extrem de important, pentru ca bariera lingvistica a reprezentat o provocare, chiar daca majoritatea oamenilor de afaceri vorbesc engleza fluent. A fost necesar sa intelegem birocratia, sa intelegem regulile nescrise care guvereaza modul in care functioneaza sectorul public din Romania. Nu as putea spune ca am intampinat foarte multe provocari noi. In cadrul Innovation Norway, suntem obisnuiti cu postura de institutie care ofera granturi si imprumuturi, stim cum sa selectam cererile de finantare cele mai bune si stim sa oferim consultanta si sfaturi pentru aplicanti.

Suntem obisnuiti cu procedurile de semnare a contractelor, deci nu pot spune ca am intampinat multe probleme noi. Principala provocare a fost sa facem oamenii de afaceri romani sa lucreze cu oamenii de afaceri norvegieni implicati in proiecte, sa cream incredere intre cele doua parti. Dupa acesti primi 5 ani, nu am intalnit probleme legate de coruptie, deturnare de fonduri sau alte lucruri asemanatoare. In cadrul cooperararii noastre cu Romania, nu am avut de-a face cu provocari in aceasta privinta. Totul a decurs foarte bine. Este usor sa spunem ca nu am vazut foarte multe probleme, dar este adevarat. Totul a decurs foarte normal.

R: Ce sfaturi ati avea pentru guvernul roman, pentru o implementare mai buna a unei politici de inovare?
TLB: Una dintre observatiile noastre a fost ca inca exista foarte multa birocratie. Procesul de decizie este destul de anevoios, totul trebuie sa ajunga in sectiunile superioare de management si sa fie apoi autorizate catre treptele inferioare, mai ales in cadrul guvernului. Procesul de luare a deciziilor afecteaza negativ multe activitati, pentru ca dureaza foarte mult. In sectorul privat, antreprenorii, companiile inovatoare, au nevoie de viteza. Nu au timp pentru birocratie. Daca dureaza prea mult, chiar si in Norvegia se intampla acest lucru, daca Innovation Norway foloseste prea mult timp pentru a evalua un proiect, antreprenorii renunta, pentru ca nu au acest timp.

Lucrurile se misca foarte repede, mai ales daca lucrezi intr-un sector foarte dinamic, cum e IT-ul, de exemplu. Aceasta este o observatie, ai nevoie de un sistem de decizie rapid. In acelasi timp, trebuie pastrat suficient control. Parerea mea este ca in Romania, guvernul este foarte constient de probabilitateal ca fondurile sa fie utilizate necorespunzator sau deturnate, de coruptie. Ca atare, sunt implementate foarte multe sisteme de control, iar in final e posibil sa nici nu poti sa cheltui banii. In cazul fondurilor structurale UE, de exemplu, unele tari au o rata de absorbtie foarte mica, pentru ca exista o teama ca banii nu vor fi folositi corect, asa ca se ajunge sa nu fie folositi deloc.