CERES (prin Eugen Lucan, membru in Comitetul Economic si Social European) initiaza acest demers de informare a societatii civile din Romania a avizelor CESE din domeniul economiei sociale. Redactia CERES (www.economiesociala.net) va pune la dispozitie avizul REX 325 "Economia Sociala in America Latina" adoptat de Comitetului Economic si Social European (raportor Miguel Cabra de Luna). Avizul a fost discutat in cadrul sectiunii REX (Relatii EXterne) si a fost votat in plenara din 22.02.2012. Aveti avizul in ANEXA.

In imagine este domnul Miguel Cabra de Luna, raportorul avizului REX 325 si purtatorul de cuvant al Grupului de Economie Sociala din CESE.

1.

News-letter

Aboneaza-te ACUM!

 Concluzii și recomandări

1.1 Prezentul aviz are ca obiectiv analizarea economiei sociale (ES) a Americii Latine ca sector organizat al societății civile care, în general, a fost exclus din activitățile de cooperare ale Uniunii Europene (UE). Această analiză ține seama de diversitatea latinoamericană și recunoaște diferențele dintre cele două regiuni. Acesta este motivul pentru care se consideră adecvată utilizarea, în scopul prezentului text, a termenului de „economie socială și solidară” (ESS), fără a aduce atingere altor termeni existenți.

1.2 Prin Rezoluția sa 47/90, ONU a declarat prima sâmbătă din luna iunie a fiecărui an Ziua internațională a cooperativelor, iar prin Rezoluția sa 64/136, a declarat 2012 Anul internațional al cooperativelor. OIM a recunoscut, cu diverse ocazii (îndeosebi în Rezoluția sa 193) aspectele pozitive ale cooperativelor și ale ESS. FMI și Banca Mondială și-au manifestat, de asemenea, interesul pentru acest sector. UE, la rândul său, a recunoscut în repetate rânduri importanța cooperativelor și a economiei sociale. La rândul său, BEI participă la proiecte cu întreprinderi din cadrul ESS din America Latină. De asemenea, MERCOSUR și alte instituții din America Latină au recunoscut importanța acestora, în termeni similari. Prezentul aviz exprimă o poziție asemănătoare.

1.3 Scopul prezentului aviz este, de asemenea, de a pune bazele lucrărilor pregătitoare ale CESE în vederea celei de-a șaptea reuniuni a organizațiilor societății civile din UE și America Latină, care va avea loc la Santiago de Chile, în 2012. Se propune să fie invitați să participe atât la lucrările pregătitoare, cât și la reuniune reprezentanți ai ESS din America Latină și din UE, pentru a studia conținutul prezentului aviz prin intermediul unui dialog constructiv. Se propune, de asemenea, ca cea de-a șaptea reuniune să se pronunțe asupra rezultatelor acestui dialog. CESE constată că, în America Latină, ESS soluționează situații grave de inegalitate socială și economică și de încălcare a drepturilor fundamentale ale omului. ESS reprezintă un instrument-cheie în lupta pentru munca decentă și pentru eliminarea aspectului informal în societate și economie, jucând un rol esențial în cadrul proceselor de dezvoltare locală și coeziune socială. ESS favorizează pluralitatea și democrația economică, drept care, se consideră prioritară încurajarea tuturor acestor capacități și efecte, contribuind la o schimbare necesară a modelului de producție.

1.4 Coexistența și cooperarea dintre diferitele tendințe ale ESS din America Latină sunt considerate a fi foarte utile. Pe de o parte, trebuie promovată o ESS cu un caracter antreprenorial mai pronunțat, care să includă obiective întemeiate pe principiile solidarității și să nu acorde prioritate sporirii beneficiilor, aducându-se, astfel, o contribuție mai importantă la realizarea bunăstării generale. Pe de altă parte, trebuie încurajată o ESS cu o componentă mai importantă de transformare sociopolitică, care să plece de la premisa că întreprinderile trebuie să fie eficiente și să obțină beneficii, creând rețele care să le permită să se mențină pe piață. În acest scop, ESS nu trebuie să se întemeieze pe o economie a sărăciei, ci pe o logică a evoluției tendințelor, asociind dezvoltarea, eficiența economică și justiția socială pentru a eradica orice tip de inegalitate.

1.5 ESS din America Latină se confruntă cu probleme esențiale care îngreunează dezvoltarea sa, lipsa de vizibilitate socială și instituțională fiind una dintre cele mai grave. La aceasta contribuie lipsa de procese de măsurare și cuantificare riguroase, care împiedică evaluarea amplorii sale și a efectelor sale sociale importante. Este urgent să se întreprindă o acțiune mai relevantă în elaborarea de statistici omologate la nivel internațional în țările din America Latină, cu colaborarea unor organisme internaționale cum ar fi CEPAL, ACI-Américas, FUNDIBES, CICOPA sau CIRIEC. Lipsa de prezență instituțională a organizațiilor reprezentative ale ESS reprezintă, de asemenea, o problemă gravă care trebuie rezolvată prin recunoașterea acestor organizații de către administrația publică și ceilalți parteneri sociali ca interlocutori în cadrul instituțiilor care exercită funcții consultative în ceea ce privește politicile sociale și economice. Consiliile economice și sociale și alte organisme de participare socială reprezintă un instrument adecvat pentru a asigura participarea organizațiilor din cadrul ESS.

1.6 Cu câteva excepții semnificative, lipsa de politici publice integrale și participative în ce privește ESS reprezintă un obstacol important pentru consolidarea și evoluția acesteia. Este indispensabil să se depășească stadiul propunerilor care au la bază doar ajutoare economice directe, fără compensare, și să se promoveze acțiuni menite să soluționeze problema surselor sale de finanțare. Trebuie abordate politici structurale de interes general care să includă decizii în materie de legislație, alături de dezvoltarea educației în domeniul inovării și dezvoltarea capacităților profesionale, și în mediul universitar. Trebuie consolidată prezența ESS în dezvoltarea protecției sociale, prin intermediul sistemelor de sănătate gestionate împreună cu utilizatorii. Trebuie consolidate politici publice autentice a căror continuitate să fie asigurată independent de schimbările succesive de guverne.

1.7 Sindicatele și alți actori sociali, printre care se numără ESS, pot, în cooperare, juca un rol fundamental în dezvoltarea de mecanisme instituționale menite să combată cazurile de nereguli și fraude legate de economia informală și apariția unor falși lucrători independenți. Ele pot, de asemenea, contribui la garantarea muncii decente și a unor servicii publice universale și de calitate și la încurajarea activităților de consolidare a capacităților.

1.8 Politica de cooperare internațională a UE în privința Americii Latine în materie de ESS ar trebui să țină seama de reflecțiile și propunerile formulate în prezentul aviz. Trebuie elaborate proiecte de cooperare menite să transforme întreprinderile viabile din cadrul ESS în agenți ai coeziunii sociale, dezvoltării locale, pluralității, democrației economice și legalizării masive a economiei și a muncii. ESS trebuie să ocupe un loc prioritar în cadrul cooperării UE, cu obiectivul de a favoriza consolidarea de rețele care servesc drept agenți în executarea politicilor de cooperare economică și codezvoltare. Proiectele de cooperare în materie de ESS trebuie să favorizeze coordonarea agenților și a rețelelor acesteia, evitând fragmentarea și suprapunerea eforturilor: este esențial să se realizeze acțiuni cu un caracter mai internațional și strategic.

1.9 Pe de altă parte, este necesar ca, în perioada actuală de criză globală, să se întărească relațiile economice și comerciale între ESS din UE și cea din America Latină. Experiențele în materie de bune practici ale ESS din America Latină pot servi drept exemplu de urmat. Trebuie subliniată necesitatea ca acordurile comerciale semnate cu țările din America Latină să încurajeze dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii și a microîntreprinderilor și, concret, a ESS.