Doua solutii braziliene pentru doua probleme sociale generate de conditiile economice au fost prezentate in cadrul unui turneu sustinut in Romania, in perioada 1 - 8 februarie 2017, de catre doua personalitati din domeniul economiei sociale din Brazilia, Maria Elisabeth Grimberg si Gilberto Ohta de Oliveira. Cei doi au oferit exemple viabile de agricultura bazata pe cooperare si de gestionare a deseurilor reciclabile prin integrarea cautatorilor in gunoi intr-un sistem de intreprinderi sociale.

Romania si Brazilia sunt doua tari care se confrunta cu o mare discrepanta intre categoriile sociale.

In Brazilia, in special in zona urbana exista locuri cu o mare concentrare de populatie, cum ar fi Sao Paolo, oras cu 12 milioane de locuitori. Metropola genereaza multe deseuri, care sunt gestionate prost, si in care o buna parte din populatia saraca si-a gasit o sursa de venit.

Intreprinderea sociala Coopamare a gasit o solutie pentru a gestiona cu succes deseurile reciclabile organizand persoanele care adunau pe cont propriu aceste materiale, intr-o organizatie care in timp a luptat pentru drepturile acestora si a obtinut recunoasterea meseriei de culegator de reciclabile.

Initial, colectorii informali de deseuri, majoritatea oameni ai strazii, primeau doar o masa calda prin intermediul unui ONG caritabil. Lucratorii acestui ong au reusit sa-i convinga sa puna la comun veniturile pe o saptamana pentru a organiza o petrecere. Vazand avantajele efectuarii unor cheltuieli in comun, a luat nastere mai intai o asociatie care in 1989  s-a transformat in cooperativa Coopamare. Scopul ei era de a-i ajuta cei peste 20.000 de oameni fara adapost care adunau gunoaie cu ajutorul carucioarelor pe strazile din São Paulo sa devina productivi. Astfel au castigat respectul cetatenilor iar autoritatile au realizat ca asa se poate gestiona o problema de mediu.

Dupa multe lupte cu abuzurile autoritatilor, cautatorii fiind adesea batuti pentru ca „furau” deseurile considerate proprietatea municipalitatii, cooperativa a ajuns la 600 de organizatii in toata Brazilia si integreaza in campul muncii in jur de 800.000 de colectori de materiale reciclabile.

„A fost dificil sa incepem munca colectiva, muncitorii erau fara adapost si a trebuit sa invete sa vada sensul de a lucra in mod colaborativ. Un alt aspect dificil a fost repartizarea sarcinilor, dar si managementul administrativ si financiar. Am avut nevoie de consultanti pentru o lunga perioada de timp pentru a ne gestiona finantele si sarcinile administrative ale cooperativei.” isi aminteste Elisabeth Grimberg provocarile pe care le-a intampinat cooperativa de-a lungul timpului .

Dupa aproape 30 de ani de eforturi sustinute, muncitorii beneficiaza de conditii decente si contracte de munca pe perioada nedeterminata. Foarte important este si faptul ca avand acces direct la clientii colectori de reciclabile si eliminandu-se intermediarii, raman mai multi bani care se transforma in remuneratii considerabile pentru culegatori. Toate acestea ii fac pe multi dintre culegatori sa declare ca nu si-ar parasi locul de munca.

Un alt exemplu pe care Brazilia il poate oferi Romaniei este in zona rurala. Gilberto Ohta de Oliveira a prezentat exemplul Cooperagua, o cooperativa agricola care a reusit sa aduca bunastare familiilor dintr-o zona rurala de langa Sao Paolo, si care sprijina agricultura efectuata cu tehnici de permacultura pentru a conserva natura intr-o zona din padurea tropicala, cu o puternic dezvoltata biodiversitate.

In zona in care locuieste Gilberto s-a creat o retea solidara care include 21 de asociatii si care acopera 45 de comune. Unindu-si fortele s-au construit 6 cooperative agricole si una de logistica. Pentru a se intretine si dezvolta, cooperativa a dezvoltat mai intai o productie conventionala de banane pe care a distribuit-o in zona Sao Paolo. Pe structura acestor cooperative si beneficiind de rezultatele financiare ale acesteia s-a dezvoltat partea de agricultura organica si permacultura, douazeci la suta din productie fiind ecologica.

Productia cooperativei este absorbita in piata cu ajutorul a doua programe guvernamentale care sprijina alimentatia sanatoasa. In ceea ce priveste pretul produselor ecologice, acesta poate fi mentinut la un nivel acceptabil atat pentru producator cat si pentru consumator prin faptul ca sunt eliminati intermediarii. Prin cele doua programe guvernamentale, cooperativele livreaza direct scolilor, si-n plus cu ajutorul parcului auto de 15 camioane pe care cooperativele si l-au creat se distribuie si cosuri de produse ecologice, direct grupurilor de consumatori.

Acesta este si unul dintre principalele argumente pentru care agricultorii se asociaza, lipsa intermediarilor, fapt care ofera posibilitatea ca mai multi bani sa intre in conturile cooperativei.

„Fiind asociati am beneficiat mai usor de asistenta tehnica din partea autoritatilor,  dar probabil cel mai bun motivator a fost un exemplul de succes. In momentul in care oamenii au vazut ca o cooperativa functioneaza, ceilalti si-au dorit si ei sa se asocieze. Asa au observat ca tot ceea ce se obtine din produsele noastre se imparte egal intre membrii cooperativei, dupa ce sunt achitate costurile pentru dezvoltarea cooperativei in prealabil. Dar cel mai important factor in mentinerea increderii in cooperativa este ca gestiunea se face de catre toti membrii cooperativei. ” a aratat Gilberto Ohta.

Cei doi invitati au efectuat un turneu in Bucuresti si regiunea Sud Muntenia in perioada 1-8 februarie, in cadrul proiectului “SUSY – SUstainable and Solidarity EconomY”, cofinantat de Uniunea Europeana, in care sunt implicate 26 de organizatii din 23 de tari europene cu scopul de a promova bunele practici privind economia sociala si solidaritatea din Europa si din lume.

Turneul a cuprins vizite la structuri de economie sociala din Romania cat si mai multe intalniri publice.

“SUSY – SUstainable and Solidarity EconomY” este implementat la nivel european de organizatia COSPE (Italia) si in Romania de catre Fundatia TERRA Mileniul III si are o durata de trei ani finalizandu-se in ianuarie 2018.

PREZENTARE INVITATI

Elisabeth Grimberg

Elisabeth este cercetator si activist in domeniul organizarii colectarii de materiale reciclabile in Brazilia, are o vasta experienta in procesul infiintarii unei cooperative profitabile, modelul de management din spatele acesteia, precum si beneficiile sociale si ecologice pentru investitiile guvernamentale in economia sociala si  solidara ca strategie de incluziune sociala.

Gilberto Ohta de Oliveira

A studiat economia in afaceri, ca mai tarziu sa se reorienteze spre o afacere de familie in agricultura in padurea tropicala de langa São Paulo, acolo unde familia sa avea o ferma.  Incepe sa utilizeze tehnici de permacultura pentru a evita ingrasamintele chimice. In 2003 a fost co-fondator la cooperativa Cooperagua pentru agricultura durabila si solidara in zona rurala Guapiruvu.

In 2012, el a primit premiul Kiyoshi Yamamoto pentru multiplele sale calitati de conducere si pentru  initiativele ecologice si sociale in cadrul procesului de dezvoltare regionala.

Mai multe informatii la: www.solidarityeconomy.eu

Lucian STIRB,

Specialist Comunicare, TERRA Mileniul III,

lucian.stirb@terramileniultrei.ro