Constituirea producatorilor agricoli in forme asociative deschide noi oportunitati de dezvoltare economica prin atragerea unor avantaje locale, zonale sau regionale si folosirea puterii colective in scopul cresterii prosperitatii membrilor, a familiilor lor si comunitatilor din care fac parte.
Membrii formelor asociative, indiferent de forma de organizare din care fac parte - asociatii, cooperative sau grupuri de producatori - au drepturi stabilite democratic (in sectiunea Stiri / Cooperative puteti afla mai multe detalii despre organizarea si principiile cooperatiei).
In ultimii ani, pe plan mondial, datorita strategiilor de concentrare sau de dezvoltare, fermierii sunt pusi in fata unei decizii strategice fundamentale, si anume sa aleaga cum sa actioneze mai bine in conditii de nesiguranta pentru a realiza exploatatii agricole viabile, rentabile, rezistenta la concurenta, cu pietele de desfacere si eficienta in accesarea de fonduri financiare. Ca alternativa, fermierii realizeaza diferite forme de asociere, dintre care se evidentiaza cooperativele, grupurile de producatori si asociatiile de producatori.
Romania, aflata in prezent in situatia de adaptare la noile reglementari comunitare, dispune de o agricultura in care isi defasoara activitatea aproximativ 37% din populatie, cu circa 3 milioane de parcele, a caror suprafata medie este de 1,5 ha, fapt care impune cu acuitate organizarea fermierilor in forme asociative, in vederea modernizarii acestei importante ramuri economice.
Avantajele economice ale fermierilor / taranilor care formeaza o cooperativa
- reduce numarul de intermediari din lantul de distributie;
- reduce riscul de a nu avea desfacerea produselor;
- creste influenta producatorului in stabilirea preturilor in relatie cu cumparatorii;
- ofera o surse de venit de incredere, regulata si in timp util;
- asigura furnizarea la timp a materialelor prime necesare productiei de calitate buna la un pret rezonabil;
- asigura, de asemenea, in timp util material de aprovizionare prime de buna calitate la costuri rezonabile cooperativei care face distributie sau procesare;
- deschide noi perspective pentru producatorul/lucratorul care poate adopta noi tehnologii (mecanizare, material saditor, etc) care sa ii permita sa se treaca de la practici traditionale la unele mai productive.
- De ce sunt organizate cooperativele?
Oamenii se organizeaza in cooperative pentru a-si imbunatati veniturile sau pozitia economica sau pentru a furniza un serviciu care le este necesar. Cooperativa poate derula mai multe tipuri de activitati care au diverse beneficii pentru membrii si ii ajuta sa isi indeplineasca aceste obiective.
- Activitatile de marketing derulate de cooperativa
- Imbunatatesc puterea de negociere cu clientii - Combinarea volumului de produse de la mai multi membri este o parghie care le imbunatateste pozitia atunci cand au de-a face cu cumparatori; pot negocia ei preturile pentru cantitati mai mari;
- Reduc costurilor de achizitie - achizitionand volume mai mari de materii prime si materiale necesare se reduce pretul de achizitie. De asemenea prin participarea la dividende, membrii isi micsoareaza si mai mult costurile;
- Faciliteaza accesul pe piata sau extind oportunitatile de piata - Valoarea este adaugata produselor prin prelucrare sau oferind cantitati mai mari de un tip de asigurat si de calitate pentru a atrage mai multi cumparatori;
- Imbunatatesc calitatea produselor sau serviciilor - satisfactia membrilor se construieste prin adaugarea de valoare produselor, concurenta de cooperare prevede si imbunatatirea facilitatilor, echipamentelor si serviciilor;
- Reduc costurile / cresc veniturile;
- Reducerea costurilor de operare prin existenta cooperativei creste castigurile la dispozitie pentru distribuirea catre membri si cresterea veniturilor lor.
- Achizitionarea bunurilor / serviciilor
Cooperativele ofera adesea servicii sau produse care nu ar atrage alte afaceri private deci ele contribuie la obtinerea unor produse sau servicii altfel indisponibile.
Cooperativele pot fi de asemenea retele-flexibile de fabricatie pentru intreprinderile mici din zonele geografice locale.
- Prin aderarea la o umbrela de cooperare, membrii ating anumite obiective comune care altfel ar putea fi imposibil sa se realizeze pe cont propriu;
- Prin intermediul acestei retele, membrii impart costurile de cercetare de piata, respectarea legislatiei de mediu, tehnice sau de formare pentru angajati;
- Dezvoltarea in comun a productiei si patrunderea pe piata devin astfel, obiective fezabile.
Dezavantaje
- Puterea de negociere mai mare a cooperativei care decide pretul de ex. fata de pozitia agricultorului individual sa negocieze cu cumparatorii si sa se angajeze in productia pe scara larga.
Conditii de success
- transparenta in relatiile cu membri, de ex. in fixarea preturilor;
- membrii ar trebui sa fie foarte bine pregatiti si informati in mod corespunzator.
Alegerea profilului economic al cooperativei agricole
Cooperativele agricole pot desfasura activitatile economice permise de Legea Cooperatiei Agricole si de catre alte legi. Conform Legii Cooperatiei Agricole, nr. 566 din 9 decembrie 2004 activitatile economice se stabilesc dupa cum urmeaza (Articolul 16 din lege):
1. Cooperative de servicii, care asigura in sistem cooperativ serviciile pentru micii producatori;
Fermele mici si mijlocii nu dispun de mijloacele tehnice necesare efectuarii lucrarilor agricole si, in aceste conditii, apelarea la servicii specializate este o necesitate. Investitii in masini costisitoare nu se justifica economic pentru exploatatii mici. Cooperativele pentru servicii, din Europa de vest, pe langa executarea unor lucrari agricole specializate, asigura intretinerea si repararea utilajelor agricultorului, a instalatiilor din zootehnie, transportul specializat, etc.
2. Cooperative de achizitii si vanzari, care organizeaza atat cumpararile de materiale si de mijloace tehnice necesare productiei agricole, cat si vanzarile produselor agricole;
Acestea au fost cel mai frecvent tip de cooperative inca de la inceputurile miscarii cooperatiste din Europa. Cooperativele de marketing materializeaza nevoia de asociere a fermierilor pentru a-si depozita si vinde productia agricola. Motivatia asocierii a fost determinata de nevoia de a face fata concurentei marilor companii. Cooperatia s-a organizat si pentru a raspunde nevoilor sociale ale cooperatorului, asigurand pe langa cerintele productiei si a unor nevoi gospodaresti si de familie. Acest tip de cooperativa poate fi considerat baza cooperatiei agricole, pe acest principiu dezvoltandu-se pe verticala asociatiile de cooperative, iar pe orizontala, in functie de specific, cooperativele de colectare si procesare (carne, lapte, etc), de servicii, etc. Cooperativele detin retele puternice si moderne de mari magazine unde desfac o parte din produsele proprii.
In micile exploatatii agricole romanesti, lucrarile agricole se acopera din posibilitatile locale (uneori rudimentare), insa lucrul cel mai grav este ca micii producatori sunt abandonati la comercializare (cantitati mari de produse agicole in partizi mici nu sunt introduse-n circuitul comercial) sau sunt victimele marilor comercianti, pe o piata nereglementata.
Fructele si legumele autohtone, produsele traditionale, prin intermediul sistemului cooperatist ar putea fi preluate, stocate, sortate, ambalate si valorificate la standardele pietei, asigurand surse financiare zonei rurale.
Crearea cooperatiei de marketing si readucerea produsele romanesti pe piata, cresterea veniturilor prin valorificare produselor proprii, ar putea genera o noua atitudine a micilor producatori fata de activitatea agricola si o alta perspectiva pentru zona rurala.
3. Cooperative de procesare a produselor agricole, care asigura produse tipice, de marca, cu prezenta permanenta;
Acest tip de cooperative se intalneste in Europa atat in sectorul produselor vegetale, cat si in cel al produselor animaliere.
Producatorii de fructe si legume, pe langa depozitul de stocare si sortare in vederea valorificarii produselor proaspete, au dezvoltat pe verticala lantul de productie, dezvoltand unitati de procesare (conserve de legume-fructe, sucuri, etc). Producatorii de lapte au solutionat problema procesarii laptelui prin fabricile de lapte ale cooperativelor. Cea mai mare unitate din lume de prelucare a laptelui (SUA, anul 2000), era o unitate cooperativa.
Producatorii de carne (pasare, porc, vita, oaie, etc) pentru a nu depinde de unitatile de abatorizare au constituit unitati cooperatiste proprii de abatorizare.
Unele cooperative au dezvoltat pe lantul de productie unitati de procesare, astfel incat o mai mare parte a profitului final sa revina cooperativei. Preocuparea pentru livrarea pe piata a unor produse cu grad mare de procesare a inregistrat o crestere constanta.
Atat in domeniul produselor procesate din lapte cat si a celor din carne, legume, fructe, vie-vin, etc, cooperativele si-au creat branduri nationale si internationale de renume. Valorificarea produselor in cea mai mare parte a fost preluata de marile lanturi de magazine, insa pe langa unitatile mici proprii de valorificare au aparut si marketuri ale asociatiilor cooperatiste.
4. Cooperative manufacturiere si de mica industrie in agricultura;
5. Cooperative de exploatare si gestionare a terenurilor agricole, silvice, piscicole si a efectivelor de animale;
Membrii cooperatorii, in acest tip de cooperativa (Italia, Franta, etc), pot cumula mai multe calitati: membru cooperator, arendatorul unor terenuri catre cooperativa si angajat/lucrator in cooperativa. Fiecare din aceste calitati implica o relatie juridica distincta.
Cooperativele de exploatare a terenurilor achizitioneaza in proprietate terenuri pe care le exploateaza alaturi de cele arendate/inchiriate. Acesta este principiul de constituire si functionare al acestui tip de cooperative in toata lumea.
In Romania pe principii oarecum asemanatoare au functionat, in perioada interbelica, cooperativele de arenda si cumparare de teren.
6. Cooperative pentru finantare, asistenta mutuala si asigurare agricola.
Societatea agricola cooperatista urmareste:
- sa asigure conditiile necesare pentru obtinerea avantajelor economice de catre toti membrii cooperatori;
- sa satisfaca cerintele membrilor cooperatori in aprovizionarea cu mijloace necesare productiei agricole;
- obtinerea de bunuri agricole de origine vegetala, animala si piscicola, conform standardelor de piata;
- crearea de conditii pentru procesarea produselor agricole de origine vegetala, animala si piscicola si obtinerea de produse alimentare finite la calitatea standardelor de piata si de consum;
- valorificarea productiei realizate;
- dezvoltarea economico-sociala a spatiului rural.
Avantajele constituirii unei cooperative agricole:
- capitalul social al cooperativelor agricole de gradul I este de 500 lei, fapt ce ofera posibilitatea infiintarii de cooperative si de catre persoane care dispun de un capital mic
- facilitati fiscale acordate de stat: scutirea de la plata impozitului agricol a cooperativelor agricole pentru primii 5 ani de la constituire; scutirea de la plata taxelor vamale pentru importurile de tractoare, masini si utilaje agricole, echipamente de irigat si alte asemenea echipamente utilizate de cooperativele agricole;
- accesul la subventii si la fondurile publice, precum si la fonduri externe prevazute in programul de sustinere a agriculturii Romaniei;
- recunoasterea si asimilarea cooperativelor agricole de catre Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale ca grupuri de producatori, pentru a beneficia de toate drepturile prevazute de legislatia in vigoare
- contributia pe care o aduce in mediul si dezvoltarii rurale prin crearea de noi locuri de munca;
- angajarea tinerilor intr-o forma de activitate organizata.
Exemple de cooperativa agricola
* Ghid întocmit de Agentia Nationala de Consultanta in Agricultura
Adauga un comentariu
