L | M | M | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 1 |
2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 |
9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 |
16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 |
23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 |
30 | 31 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
Economie socială
un termen folosit pentru a indica acele organizaţii din sectorul
‘not-profit’ şi se situează între sectorul public şi cel privat dar
este diferit de ambele. Organizaţile care se încadrează în categoria
economie socială sunt deseori strâns corelate de regenerarea economică
şi socială profundă prin care o mare comunitate beneficiază de succesul
unei organizaţii.
Orice surplus
financiar pe care îl obţine o organizaţie este redirecţionat pentru
îndeplinirea în continuare a misiunii organizaţiei şi în ajutorul
comunităţii căreia îi serveşte şi nu pentru câştigul personal al
conducerii asociaţiei.
Este util să ne gândim la expresia
‘economie socială’ în termenii regenerării locale economice şi sociale
în loc să încercăm să o definim. În Analiza de Economie Socială
publicată în 2003, Executivul Scoţian preciza că, ‘la fel cum nu există
definiţie absolută pentru domeniile public şi privat pentru că există
organizaţii hibrid în care nu se încadrează în nici o concepţie
tradiţională, la fel nu există nici o definiţie general acceptată
pentru sintagma economie socială’. În
multe situaţii, definiţiile exacte s-ar putea dovedi contra-productive
în încercarea lor de a ‘impune o anumită certitudine cu privire la ce
anume reprezintă un aspect dinamic al unei activităţi economice’. În
timp ce nu există nici o definiţie exactă a economiei sociale, totuşi
există o idee care începe să devină unanim acceptată şi anume aceea că
organizaţiile care acţionează în domeniul economiei sociale au anumite
caracteristici de bază care sunt ilustrate în schema anexata. Principalele caracteristitci sunt:
Lista de fisiere atasate: |