Sunt
asistent social si sunt precupat de sustenabiliattea sectorului ONG din Romania. Un
sector care a adus inovatie si plus-valoare, dar care din pacate nu
este respectat in totalitate de partenerii guvernamentali. Un sector in care
multe organizatii colapseaza pentru ca din pacate… nu mai exista resurse.
Sutenabilitatea
ONG-urilor si existenta lor in timp depind cred de cateva aspecte:
Dezvoltarea
economiei sociale care sa asigure sustebilitatea sectorului ONG
O lege atractiva
a sponsorizarii sectorului neguvernamental
Concesionarea
servicilor catre ONG-uri
E
putin probabil ca in conditiile in care exista criza economica, guvernul sa
accepte o lege atractiva a sponsorizarii, primariile sau autoritatile locale nu
vor dori sa concesioneze serviciile sociale ONG-urilor, chiar daca acestea au
raporturi mai bune cost-beneficiu. Singura oportunitate de moment este economia
sociala. Daca vrei sa fii sustenabil trebuie sa gandesti in termini de
“economie sociala”. Trebuie sa te gandesti la o intreprindere sociala pentru
orice serviciu umanitar pe care il oferi.
Sunt
asistent social, dar si evaluator de proiecte sociale. Am vazut programe finantate,
care “au murit” pentru ca nu au mai avut fonduri. Am invatat sa gandesc altfel
si sa asociez fiecarui program o componenta sustenabila, o formula de
“intreprindere sociala” care sa sustina si programele social-umanitare.
Mi-au
placutprogramele Fundatiei Mila
Crestina din Dolhasca (Presedinte Preot Saftiuc) pentru ca aveau un centru rezidential
dar si o fabrica de paine, un atelier de tamplarie si o ferma pentru
autointretinere.
Daca
veti merge langa Piatra Neamt,
in comuna Bodesti, veti vedea ca intr-un fost CAP Fundatia Sf. Ioan a facut un
adapost pentru tinerii ce parasesc sistemul de ingrijire si o minifabrica de mobila
si ferestre termopan cu tamplarie de lemn.Am vazut
la Utrech (in Olanda) un program destinat asistentei persoanelor
defavorizate care aveau si un restaurant unde puteai sa maninci , un magazin
de unde puteai sa achizitionezi mici cadorui. Veniturile se reintorceau catre programele sociale
ale organizatiei.Atelierele
protejate sunt alte exemple de buna practica.
CRED va
face in penitenciare o fabrica de paine, si o sera.
Am invatat sa gandesc in
termini sustenabili, sa-mi modelez mintea in functie de oportunitile oferite de
economia sociala.
Daca aveti
un centru de zi, faceti si un “after school” care sa-l sustina.
Daca aveti
un adapost pentru oamenii strazii, pastrati cateva camere si pentru a le
inchiria celor care au venituri.
Va
invit sa ganditi si voi in termini de “economie sociala” si sa trimiteti si voi
ideile voastre. Eventual asociati in mod simplu fiecarui servicu social o
intreprindere sociala.
centru de zi - "after school"
adapost-atelier tamplarie
centru rezidential in mediu rural -ferma
Va multumesc !
Adauga un comentariu
Comentarii:
1. VWCcZgcLXIqnZCbld la 28.06.2011 03:25:14
None can doubt the verctaiy of this article.
2. Eugen LUCAN la 03.03.2011 16:37:59
Salut Cristina,
E bine sa stii ca daca introduci numele tau postarea va fi mult mai clar semnata ! Urmarim sa creeam o platfoama de dialog si schimb de bune practici. Sustenabilitatea unui serviciu social depinde si de puterea financiara, ori in aceste vremuri de \"criza\" inserarea in cadrul unei strategii organzationale a catorva INTREPRINDERI SOCIALE poate fi o idee salvatoare !!!
3. Anonymous la 03.03.2011 16:04:50
Eugen, am urmari link-ul pe are l-ai trimis pe mail...am si citit!
Bravo...m-ai inspirat, sa stii!
Incercand sa completez documentatia pentru o noua acreditare, am ajuns si la un plan pe termen mediu pe care acum il schitez...va iesi mai pertinent!
Multam frumos!
Cristina S.
4. Lucan Eugen la 01.02.2011 12:58:01
Multumesc Adrian Vlad,
Comentariul tau ma determina sa schimb titlul articolului si sa adaug \"Eugen LUCAN va provoaca sa ganditi sustenabil pentru ONG-ul ... si/sau comunitatea ... in care activiati\"
Multumesc pentru comentarii, pertinente si de bun simt ... la urma urmei \"omul sfinteste locul\". Multumim si pentru harta, ofera o alta viziune locului.
OMUL e prima resursa si deseori ultima varianta la care ne gandim! ORICE PROIECT MARET A FOST la inceput O IDEE!
Multumesc in ca o data !
5. Adrian Vlad la 26.01.2011 13:06:53
Buna tututor,
Am citit cu placere articolul dl-ului Eugen Lucan si pot spune ca mi-a trezit destul de mult interes. Nu am niciun fel de studii in economie sociala si n-am luat parte niciodata la vreun proiect de acest gen insa, datorita mediului in care traiesc, sunt motivat sa-mi incerc ideile si in acest domeniu.De profesie sunt programator – unul care butoneaza non-stop dar care nu are cum sa nu observe organizarea precara a activitatilor semenilor din jurul sau. (sau poate dezinteres mare chiar daca s-ar mai gasi competenta pe alocuri)
Locul vizat pentru desfasurarea proiectelor sociale este comuna Gura Ocnitei, jud. Dambovita. Am atasat o harta simpla in care am schitat cateva obiective de interes.
Prin urmare, tablou general actual vazut de mine este:
- scoala comunala se degradeaza calitativ: elevii sunt din ce in ce mai slab pregatiti si tot mai putini sunt cei care provin din familii instarite. Majoritatea elevilor sunt inscrisi la scoli generale din oras (in ciuda faptului ca transportul zilnic nu este chir usor de suportat fizic si financiar)
- o scoala generala mica se inchide (din lipsa de elevi)
- fosta colonie de stat de langa unitatea militara nu mai are niciun fel de fabrica in apropiere, nici macar institutie publica.
- spitalul de neuropsihici se descurca din ce in ce mai greu cu finantele si pastrarea locurilor de munca. (are cladiri noi construite si cred ca spatiu mult prea mult)
- dispensarul comunal e o casa mai maricica (nici sa mori dar nici sa respiri aer curat)
- copiii cetatenilor rromi se sperie de distanta mare pana la scoala si, pana se reintorc acasa, le piere cheful pentru teme. (nici restul copiilor de alte etnii nu stau prea bine la capitolul asta)
- copiii rromi sunt priviti cu oarece dezgust in cercul scolar.
- primarul/primaria nu curata soseaua principala de zapada nici macar o data pe iarna.
Asadar propun:
- initierea unui program after-school pentru pregatirea temelor de care sa beneficieze toti copiii dar care sa nu fie gratis iar plata sa fie stabilita procentul in functie de veniturile parintilor. Efecte: copiii ar petrece mai mult timp la scoala in atentia profesorilor si s-ar pregati mai bine la anumite materii. Copiii fara posibilitati financiare mari ar fi ajutati gratis, copiii de etnie rroma ar petrece mai mult timp in compania celorlalti astfel realizandu-se integrarea mai usor. Profesorii ar primi o parte din banii stransi – un supliment de salariu. Restul banilor ar putea fi stransi pentru investitii sau pur si simplu ar putea reprezenta contravaloarea unui abonament lunar de internet al scolii, cateva carti/materiale didactice achizitionate periodic.
- scoala generala I-IV ar putea fi transformata intr-un atelier pentru croitorie in care sa fie angajat personal atat din Gura Ocnitei cat si din comunele invecinate (Ocnita). Rezultate: transportul personalului pana la fabrica ar fi de 2 ori mai ieftin decat pana in orasele cele mai apropiate + oamenii de la tara nu sunt atat de scoliti incat sa refuze astfel de meserii, deci potential muncitorec s-ar gasi.
- O parte din Spitalul de neuropsihici (o cladire, doua) sa fie transformat in spital balneoclimateric pentru recuperari, cu internari si angajati permanent. O parte din aceste tratamente ar trebui realizate contra cost, o parte prin CAS.
- Sanatoriul pentru copii cu dizabilitati (care beneficiaza de spatiu mult, cel putin gradina cu verdeata) sa primeasca in incinta lui un atelier mediu pentru mai toate operatiile: tamplarie, tinichigerie, curatatorie etc. In acest atelier ar fi angajati persoanele trecute de 40 de ani care nu mai au un loc de munca si carora nu le e la indemana o recalificare iar munca si priceperea lor INCA este foarte utila si buna. Atelierul ar deservi comunitatii, ar incheia contracte de reparatii cu toate institutiile comunale (sa nu mai trebuiasca sa treaca ani de zile pana ce sunt organizate licitatii pentru meseriasi cand este nevoie). De construit se construieste tot timpul in societate, cel putin se repara. In plus, copiii cu dizabilitati pot sta foarte aproape de oameni de la care pot invata sa faca ceva: ar putea reprezenta o mana importanta de lucru pentru o mini-fabrica de incaltaminte + persoanele cu reale malformatii la nivelul membrelor inferioare pot concepe cel mai bine incaltamintea de care au nevoie. In prezent, astfel de incaltaminte speciala se procura foarte greu si este foarte scumpa.
Si multe altele...
In speranta ca nu am fost plictisitor cu textul meu si ca nu am batut campii aiurea,
Multumesc de lecturare!
Peste 600 de tineri NEETs (șomeri cu vârsta între 16-29 ani, care nu urmează nicio formă de educație sau formare) cu rezidența în regiunea Sud – Est (Brăila, ... ... [ citeste tot articolul ]
• 60 de tineri europeni își vor prezenta pentru șaselea an la rând cele mai bune idei de dezvoltare socială, în cadrul Competiției Europene de Inovare Socială (EUSIC). ... ... [ citeste tot articolul ]
SECVENTO CONSULTING, anunta public lansarea unei competitii pentru finantarea prin grant de cercetare stiintifica medicala, a unei cercetari in domeniul dermatologiei.
Scopul cercetarii finantate, ... ... [ citeste tot articolul ]
Patru Mâini, producător român de materiale de construcții pentru finisaje și integrator de servicii și soluții pentru personalizarea caselor, a lansat cea de-a patra ... ... [ citeste tot articolul ]
Aho, aho in toata tara! Odata cu 2015, proiectul ”FIDELIS: Program integrat de dezvoltare a economiei sociale pentru persoane cu dizabilitati si femei in situatii de risc” s-a cam incheiat, deci – un ... ... [ citeste tot articolul ]
Adauga un comentariu
harta_go_201528
