Antreprenori sociali au existat dintotdeauna. Cu mult înainte ca termenul să ajungă pe buzele tuturor, au existat astfel de indivizi având calități personale extraordinare. Ei au revoluționat din rădăcini sistemele sociale ale timpurilor în care trăiau. Florence Nightingale, fondatoarea asistenței medicale moderne, sau Maria Montessori, cea care a revoluționat din temelii educație timpurie și a lucrat cu “mintea absorbantă” a școlarilor, au fost astfel de eroi care au schimbat pentru totdeauna felul în care oamenii lucrau în interiorul unui sistem.

În rețeaua globală a Ashoka sunt sprijiniți peste 3600 de astfel de indivizi extraordinari: antreprenoriali, integri, inovatori, cu gândire sistemică. Patru dintre ei vin săptămâna aceasta în România pentru că România are probleme mari, la care statul de unul singur nu pare a avea răspunsuri. Ba chiar mai mult încurcă. Ei vin aici ca să ia legătura cu români capabili și dornici să mute munții din loc și să îi acompanieze într-o călătorie a schimbării sociale.

În România anului 2017, 90% din cazurile noi de cancer de sân sunt diagnosticate în stadii avansate (II, III, IV), iar la fiecare 3 ore o femeie moare din cauza acestei boli. Mamografiile sunt costisitoare, intruzive și inaccesibile pentru o mare parte din populația țării. Medicul ginecolog german Frank Hoffman, fondatorul Discovering Hands, vine în România cu o schimbare de paradigmă. 

El a antrenat în Germania câteva sute de femei nevăzătoare pentru a deveni diagnosticieni timpurii ai cancerului de sân, profitând de un simț tactil atât de dezvoltat încât le face capabile să detecteze tumori mici și de 6 milimetri. A convins ministerele federale că studiile clinice făcute sunt solide și că, prin câteva sute de ore de educație, femeile nevăzătoare – în general șomere – pot avea o ocupație extrem de valoroasă pentru societate. În România, din cele aproape de 100.000 de persoane nevăzătoare, mai puțin de 3% muncesc. Cum ar fi ca unele din ele să devină diagnosticieni timpurii ai cancerului de sân? Ar fi... posibil!

Conform Indicelui de Competitivitate Globală 2017-2018, România se află pe locul 91/137 în ceea ce privește devierea fondurilor publice, în mare parte prin achiziții publice “mânărite”. Activiștii au început să fie cu ochii pe autorități și tot mai multe cazuri problemă ies la iveală. Cum ar fi să există o unealtă sofisticată de data-mining care să detecteze cazurile de fraudă în achiziții publice și să le scoată la lumină, făcând un top al celor mai responsabile, dar și al celor mai iresponsabile autorități în ceea ce privește cheltuirea banului public? O astfel de unealtă există. Se cheamă zIndex și a fost dezvoltat de un Ashoka Fellow din Cehia. Jiří Skuhrovec vine la București să ia pulsul activismului local și să ne arate cum funcționează o astfel de „jucărie” digitală.

România are cea mai mare rată de tineri NEETS (not in education, employment or training) din întreaga Uniune Europeană. În timp ce rata generală a șomajului din România este de 6,9%, în rândul tinerilor între 15 și 24 de ani ea este triplă - 22,7%. Elevi semianalfabeți abandonează cursa înainte ca ea să înceapă. Abandonează școala și pleacă din țară, la muncă (legală sau nu), dezamăgiți de o societate care nu pare să aibă nimic să le ofere. În Texas, un stat american de trei ori mai mare decât România, problemele sunt asemănătoare. Populația hispanică se zbate într-un cerc vicios al lipsei de educație, șomajului și infracționalității. De mai bine de zece ani, mexicanul Rafael Alvarez a fondat o organizație care lucrează cu cele mai mari zece companii din Texas. Repet, Texasul cu totul e de trei ori mai mare decât România. Rafael angajează anual cel puțin trei mii de tineri defavorizați, în internship-uri plătite de către angajatorii locali, pe baza unui pregătiri prealabile pentru viața profesională, care însumează câteva sute de ore de training. Îi place să spună că face „educație vocațională pentru secolul 21”. Ce face în realitate este că schimbă destinele a mii de tineri, care, în loc să ia calea drogurilor și crimei, ajung să își mențină, în proporție de peste 90%, același loc de muncă de la angajare. Se poate implementa soluția lui Rafael și în România? Statul cu siguranță nu o să facă asta prea curând, dar românii cu idei și curaj cu siguranță pot face asta.

Walburga Froehlich, o Ashoka Fellow din Austria, a fondat Atempo – o organizație care schimbă fundamental percepția societății asupra persoanelor cu dificultăți de învățare. Deși 40% dintre europeni sunt capabili să citească și să înțeleagă doar textele simple, autoritățile și companiile continuă să folosească un limbaj ultra sofisticat în comunicarea pe care o folosesc. Contracte neinteligibile, facturi pentru care ai nevoie de un doctorat. Unul dintre cele mai importante proiecte ale Atempo rezolvă această problemă. Pe baza unui catalog ce conține sute de criterii din limba germană, sunt analizate calupuri de texte pentru a determina dacă acestea sunt ușor de citit sau nu. Apoi textul este tradus în limbaj accesibil și este testat de persoane aparținând grupului țintă care are dificultăți de învățare. După ce informația ajunge în forma finală, aceasta poate fi accesată cu ajutorul unei aplicații, prin scanarea unui QR Code de pe documentul inițial. Walburga face o grămadă de alte lucruri pentru persoanele cu dizabilități sau dificultăți de învățare, de la training-uri la locuințe protejate. Rezultatul? În Austria aproape 30% din populația cu dizabilități este angajată. Putem face lucrurile altfel și în România? Rămâne de văzut.

Vă invit să faceți parte din cercul schimbării. Contactați-ne la romania@ashoka.org dacă vreți să luați taurul de coarne pentru schimbare.