Despre noiStiriBune practiciCercetarePoliticiOportunitatiMediaGalerie

SOC 491 Instituirea Parchetului European. Consultare on-line

Data: 27.09.2013

Comisia si Consiliul UE pregatest un Regulament European privind protejarea banilor contribuabililor europeni impotriva fraudelor si propune instituirea Parchetului European si consolidarea garantiilor procedurale ale OLAF. Dintr-o statistica OLAF, Romania figureaza cu cele mai multe “actiuni trimise statelor membre” (225!!! din 1030). Acest Regulament este important pentru ca, prin adoptarea lui, se urmareste inclusiv sanctionarea penala a fraudelor in cazul  finantarilor si fodurilor primite de la bugetul Uniunii Europene.

 

Eugen LUCAN, Consilier in Comitetul Economic si Social European, invita toate organizatiile neguvernamentale, precum si expertii guvernamentali si reprezentantii societatii civile, ai patronatelor si sindicatelor la o consultare on-line privind noul Regulament European privind Instituirea Parchetului European.

 

Punctele de vedere ale societatii civile vor fi incorporate in avizul CESE SOC 491 pe care, Eugen LUCAN il va elabora, in calitate de raportor CESE.

 

Va rugam sa  trimiteti amendamentale si punctele de vedere la sectiunea comentarii, unde exista si optiunea de a atasa documente ca anexe.

AVETI IN ANEXA propunerea de REGULAMENT PRIVIND INSTITUIREA UNUI PARCHET EUROPEAN (doc),  REZUMATUL ANALIZEI DE IMPACT (PDF), AVIZUL SOC 491 in limba romana si engleza.

1.                  Concluzii şi recomandări (vor fi completate de grupul de lucru)

 

1.1              CESE consideră că interesele financiare ale Uniunii trebuie apărate, dar coerenţa sistemului de drept penal al UE ar fi mai bine asigurată dacă regulamentul ar defini[1] cu acurateţe şi precizie atât terminologia, cât mai ales infracţiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii şi care ulterior trebuie incriminate în statele membre. Definițiile ar trebui să fie încorporate în regulament sau pot fi realizate prin trimiterea la o anexă care să fie făcută după modelul Regulamentului privind Eurojust[2], eventual completate cu o directivă.

1.2              CESE consideră că atribuțiile privind noul Parchet European trebuie limitate la art. 86 alin. (2). În condițiile în care nu există o analiză de impact privind criminalitatea transfrontalieră, extinderea atribuțiilor Parchetului în conformitate cu art.86 alin. (4) este prematură.

1.3              CESE recomandă ca, în procedurile şi litigiile în care Parchetul European este parte, să se aplice garanţiile procedurale pentru persoanele suspectate conform standardelor relevante din regulament, în special Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, mai ales dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare. CESE înțelege ca prin „dreptul la apărare” să se asigure şi respectarea principiului „armelor egale” dintre acuzare şi apărare.

1.4              CESE sugerează realizarea unui grup permanent care să monitorizeze garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale oamenilor, în special în contextul instituirii Parchetului European.

1.5              CESE consideră că în procedura de selecție prealabilă a procurorului general, grupul de experți care dă un aviz consultativ Comisiei ar trebui să includă câte un reprezentant al CESE, al Comitetului Regiunilor, al Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene şi al Curții Europene de Conturi. Grupul consultativ de experți ar trebui sa aibă minim 11 membri şi nu 7.

1.6              CESE consideră că stabilirea principiilor fundamentale ale funcţionării Parchetului European ar trebui să includă şi principiile legalităţii şi subordonării ierarhice (neafirmate explicit în regulament).

1.7              CESE consideră că regulamentul trebuie să instituie garanţii şi cu privire la exercitarea drepturilor şi îndatoririlor procurorilor europeni, precum şi la răspunderea acestora pentru cazurile de abuz şi culpă profesională gravă.

1.8              CESE atrage atenția că admisibilitatea probelor colectate şi prezentate de Parchetul European în instanţele de judecată, în condiţiile în care sunt admise fără a fi validate, poate crea situaţii de inegalitate şi de nerespectare a principiului „egalităţii armelor”. În condițiile în care la art. 32, alin. (5) regulamentul prevede că persoanele „[…] beneficiază de toate drepturile procedurale pe care le prevede legislația națională” (se înțelege evident că inclusiv procedurile de admisibilitate a probelor), se constată că reglementările din Regulament sunt contradictorii.

1.9              Controlul jurisdicţional al actelor de procedură ale Parchetului European revine instanţelor naţionale. În viziunea CESE un control jurisdicţional al actelor interne ale Parchetului European ar trebui să fie posibil.

1.10          Colectarea şi prelucrarea datelor cu caracter personal ar trebui să se limiteze la persoane în legătură cu care există indicii temeinice că au săvârşit o infracţiune care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, în caz contrar ar putea însemna o serioasă şi neproporţională ingerinţă în viaţa acesteia.


 
 
Link-uri
 

Va multumesc !!!

Eugen LUCAN

eugensucces@yahoo.com

+4 0741 134444

+4 0737 13 4444

 

DESPRE PARCHETUL EUROPEAN:

Statele membre raportează că, în fiecare an, se pierd circa 500 de milioane de euro din cheltuielile și veniturile UE (sunt pierdute), din cauza unor suspiciuni de fraudă.

Tratatul de la Lisabona solicită instituirea unui Parchet European (articolul 86 din TFUE) și consolidarea Eurojust (articolul 85 din TFUE). În ultimul său discurs privind starea Uniunii (SPEECH/12/296) din septembrie 2012, președintele Barroso a reiterat angajamentul Comisiei de a concretiza acest proiect.

Într-un document comun din 20 martie 2013, miniștrii de justiție din Franța și Germania și-au exprimat sprijinul pentru instituirea Parchetului European.

În mai 2011, Comisia a adoptat Comunicarea privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene prin măsuri de drept penal și investigații administrative în care sunt formulate propuneri privind îmbunătățirea protecției intereselor financiare ale UE (a se vedea IP/11/644).

În iulie 2012, Comisia a adoptat o propunere de directivă pentru combaterea fraudelor care afectează bugetul UE prin intermediul dreptului penal (IP/12/767, MEMO/12/544). Propunerea include definiții comune ale infracțiunilor împotriva bugetului UE, pedepse minime armonizate (inclusiv pedeapsa cu închisoarea în cazurile grave) și termene de prescripție comune.

 

Lista de fisiere atasate:
comentarii Adauga un comentariu
Introduceti comentariul in casuta de mai jos:

Numele tau (optional)

Optional, aveti posibilitatea sa atasati cinci fisiere sau mai putin la acest comentariu (.doc, .xls, .pdf, .jpg, .png, .gif, .bmp):
1.
2.
3.
4.
5.


Introduceti codul de mai sus:



Comentarii:
1. victor la 13.11.2013 19:28:44
PUNCTUL 5

Notă privind proiecte de acte legislative şi documente consultative primite de la Comisia Europeană

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Avem nota privind proiecte de acte legislative şi documente consultative primite de la Comisia Europeană.

Le trimitem la comisii.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Nicu Toader:
Domnule preşedinte, sigur, oarecum în legătură cu acestea, a apărut o discrepanţă cu celebrul punct de vedere cu procurorul la nivel european - două comisii ale noastre au dat vot în unanimitate; Comisia de afaceri europene a dat vot negativ. Este bine totuşi să ne informaţi pentru că ne-am trezit într-o situaţie neplăcută. Eu am vrut să vă spun.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Domnule Toader, aici hotărârea Biroului permanent este - cum se ia decizia aparţine liderilor grupurilor parlamentare.

Eu v-am atras atenţia că este un aviz negativ, v-am atras atenţia că este al 13-lea sau al 14-lea; v-am spus aici. Domnul Mocearov era aici.

Dacă doriţi o dezbatere sau dacă nu eraţi de acord, sunt liderii grupurilor parlamentare sau membrii Biroului permanent.

Procedura este stabilită, este votată.

Domnul Mircea-Nicu Toader:
Am spus: cum două comisii foarte importante au stabilit...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Aşa am stabilit noi, aşa este în toată Europa. Comisia de afaceri europene preia punctele de vedere ale comisiilor permanente, le integrează sau poate să le schimbe în dezbatere.

Numai că atunci când a plecat punctul de vedere de la Comisia de afaceri europene, comisiile permanente ştiau, deci l-a trimis la Biroul permanent şi nu a avut nimeni de obiectat nimic. După aceea, atunci când noi am trimis din IPEX, toată lumea a spus ceva de mine şi de domnul Fenechiu. Dar domnul Fenechiu nici nu a fost, iar eu nu fac altceva decât să semnez propunerea pe care am dezbătut-o aici. Aceasta este competenţa mea. Nu pot să semnez eu în numele Comisiei de afaceri europene.

Dacă se doreşte modificarea hotărârii Camerei Deputaţilor cu privire la procedură, procedura o aveţi, şi îl rog pe domnul Mocearov să v-o mai dea şi să o completăm pe aceea cum vreţi dumneavoastră.

Dar aşa am stabilit - că integratoare este Comisia de afaceri europene.

Iar în ceea ce priveşte procurorul european, nu numai România a fost cea care a avut un aviz negativ; statele mari din cele şapte mari state din care facem şi noi parte - toate au avut aviz negativ.

Adică ne raliem opiniei Olandei, Franţei, Marii Britanii.

Domnul Mircea-Nicu Toader:
Am vrut să semnalez că totuşi două comisii la noi au dat în unanimitate vot pozitiv şi una...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Acesta este rolul Comisiei de afaceri europene, domnule Toader. Este dintotdeauna ex-ante.

Eu nu înţeleg de ce ne certăm pe lucruri pe care le-am votat. Şi decizia nu este de acum - este de pe vremea când era doamna Anastase aici.

Domnul Miron Tudor Mitrea:
Nu aţi citit decizia respectivă? Pentru că este foarte corectă.

Eu cred că comisia noastră chiar a făcut o treabă serioasă.

Camera Deputaţilor a făcut o treabă serioasă. A pus nişte întrebări serioase.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:
Dacă îmi permiteţi, chiar nu este nimic spectaculos.

Fiecare comisie şi-a spus punctul ei de vedere, iar Comisia care trage concluzia şi formulează, pe baza celorlalte opinii şi pe opiniile discutate şi pe toate argumentele pe care le au la îndemână, este Comisia de afaceri europene. Aşa a fost întotdeauna.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Procedura este normală. Am discutat-o cu toate grupurile. Discutăm din 2005 pe ea; am aprobat-o, am perfecţionat-o. Integratorul este Comisia de afaceri europene, care are dreptul de a schimba opinia, cum au dreptul liderii să ceară, se face dezbatere în plen şi schimbăm în plen opinia.

Adică nu vreau să o copiem pe doamna Macovei, care bineînţeles că ştie procedura, ştie că statele europene la care se raportează dânsa au fost aşa şi, acum, pe baza acestei stenograme, va începe iar o poveste din aceasta că Parlamentul României s-a opus. Nu s-a opus. A emis un aviz negativ, şi aceasta este competenţa Parlamentului.

Şi nu este singurul! Adică dacă am fi fost noi singurii...

Atunci când a fost directiva, am spus că nu avem nici o opinie. Senatul - a fost negativ, alte state - negativ, la fel. Aceasta este procedura.

Iar parlamentele care sunt monocamerale au două voturi - aşa se consideră opinia; iar cele care sunt bicamerale au un singur vot pe fiecare Cameră. Şi nu există procedură de armonizare între noi, pentru că tot în mandatul trecut am stabilit comisiile - să fie două pentru că am vrut să dăm mai multe funcţii mai multor oameni. Iniţiativa PSD-ului a fost de a avea o singură comisie. Nu a convenit. Suntem în situaţia aceasta.

Este în regulă.

Trecem mai departe.


2. Eugen Lucan la 01.10.2013 19:31:17
Functionarea Parchetului e autonoma. E posibil ca evaluatorii, supervizorii sau profesionistii din unitatile de management a proiectelor sa \"se contracte\" in momentul in care exista evantualitatea unei investigatii penale suplimentare la nivel european. Asta ar insemna proceduri mai birocratice si o absorbtie mai mica a fondurilor europene. Pe de alta parte infiintarea Parchetului EU ar putea genera un sentiment de responsabilitate mai mare fata de modul in care se cheltuiesc banii din Bugetul EU.


3. Asociatia Sansa / Ionut Stefanescu la 01.10.2013 15:36:53
Instituirea noului Parchet European ar putea influenta procesul de absortie a fondurilor europene? Vor fi afectate ONG-urile ?


4. Eugen la 01.10.2013 15:30:11
Tratatul la art. 86/2 precizeaza ca PARCHETUL are competenta in cazul infractiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene. Paragraful 86/4 poate extinde domeniul de competenta al PARCHETULUI PENTRU A COMBATE SI INFRACTIUNI precum; CRIMINALITATEA ORGANIZATA TRANSFRONTALIERA. Propunerea de Regulament a Comisiei nu stabileste deocamdata domeniul de competenta al Parchetului, ci precizeaza ca il va reglementa printr-o Directiva.


5. Eugen la 01.10.2013 15:04:12
Deoarece Parchetul European ar trebui sa trimita cazuri in judecata la instantele nationale, competenta sa ar trebui definita prin referire la dreptul penal al statelor membre, care incrimineaza actele sau omisiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii si stabilesc sanctiunile aplicabile prin transpunerea legislatiei relevante a Uniunii, in sistemele juridice nationale.


6. Vlad la 01.10.2013 14:56:25
Propunerea de regulament stabileste domeniul de competenta al Parchetului printr-o Directiva ? De ce nu e el specificat chiar in Regulament ?